Informații dosare ce cuprind 1308/62/2022

(date furnizate de portalul instanțelor de judecată)

1. Numărul dosarului: 1308/62/2022
Data înregistrării: 15 aprilie 2022, ora 11:40:00
Data ultimei modificări: 23 aprilie 2024, ora 11:02:15
Instanță: Tribunalul Brașov
Secție: SECŢIA I CIVILĂ
Materie: litigii de muncă
Obiect: obligaţie de a face
Stadiu procesual: Fond

Părți:
UNGUREANU CĂTĂLINA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
PAVEL CRISTINA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
ANTON MĂDĂLINA FLORENTINA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
PANDUROAICA ALEXANDRU - Reclamant
DOSPINA ILONA MIHAELA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
DRAGOMIRESCU PETRONELA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
HARHOI ALICE GABRIELA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
DINU IULIAN, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant
TRIBUNALUL PRAHOVA, PRIN REPREZENTANT LEGAL - Pârât
FURTUNĂ MIRCEA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Reclamant

Ședințe:
20 decembrie 2023, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Respinge cererea
Soluția pe scurt: Ia act de renunţarea la judecata cererii formulate de reclamanţii Harhoi Alice – Gabriela, Dinu Iulian, Dragomirescu Petronela, Dospina Ilona – Mihaela, Ungureanu Cătălina, şi Furtună Mircea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Prahova. Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii Pavel Cristina, Anton Mădălina – Florentina şi Panduroaica Alexandru în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Prahova. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Braşov. Pronunţată la data de 20.12.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

6 decembrie 2023, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 20.12.2023, aceasta urmând a se realiza prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 06.12.2023.

22 noiembrie 2023, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 06.12.2023, aceasta urmând a se realiza prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 22.11.2023.

7 noiembrie 2023, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 22.11.2023, aceasta urmând a se realiza prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 07.11.2023.

24 octombrie 2023, ora 10:30
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 07.11.2023, aceasta urmând a se realiza prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

16 mai 2023, ora 10:30
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână cauza
Soluția pe scurt: Pentru comunicarea înscrisurilor depuse la dosar.

21 februarie 2023, ora 10:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână cauza
Soluția pe scurt: Pentru îndeplinirea unor obligaţii de către pârâtă, amana judecata cauzei la data de 16.05.2023, ora 10.30.

5 decembrie 2022, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Repus pe rol
Soluția pe scurt: Repune cauza pe rol pentru suplimentarea probatoriului. Acordă termen pentru continuarea judecăţii la data de 21.02.2023, M14, ora 10,00, cu citarea părţilor, intimatii angajatori cu menţiunea de a depune adeverinţe cu funcţia deţinuta de fiecare dintre reclamanţi şi perioada în care şi/au desfăşurat activitatea în cadrul acestora. Cu drept de apel odată cu fondul. Pronunţată azi, 05.12.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei în conformitate cu prevederile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă.

22 noiembrie 2022, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 05.12.2022, urmând ca pronunţarea să se realizeze prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 22.11.2022.

8 noiembrie 2022, ora 09:00
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 22.11.2022, urmând ca soluţia să fie pusă la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.11.2022.

13 septembrie 2022, ora 09:20
Complet: MAS14
Tip soluție: Amână cauza
Soluția pe scurt: faţă de lipsa de procedură cu reclamanţii Pavel Cristina şi Ungureanu Catalina, amână cauza la data de 08.11.2022, ora 09.00



2. Numărul dosarului: 1308/62/2022
Data înregistrării: 23 aprilie 2024, ora 08:10:00
Data ultimei modificări: 2 septembrie 2025, ora 15:23:49
Instanță: Curtea de Apel Brașov
Secție: Sectia Civilă
Materie: litigii de muncă
Obiect: obligaţie de a face
Stadiu procesual: Apel

Părți:
UNGUREANU CĂTĂLINA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Intimat Reclamant
PAVEL CRISTINA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Apelant Reclamant
ANTON MĂDĂLINA FLORENTINA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Apelant Reclamant
PANDUROAICA ALEXANDRU - Apelant Reclamant
DOSPINA ILONA MIHAELA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Intimat Reclamant
DRAGOMIRESCU PETRONELA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Intimat Reclamant
HARHOI ALICE GABRIELA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Intimat Reclamant
DINU IULIAN, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Intimat Reclamant
TRIBUNALUL PRAHOVA, PRIN REPREZENTANT LEGAL - Intimat
FURTUNĂ MIRCEA, PRIN REPREZENTANT ALEXANDRU PANDUROAICA - Intimat Reclamant

Ședințe:
27 octombrie 2025, ora 9:00
Complet: C6A MAS
Tip soluție:
Soluția pe scurt:

13 noiembrie 2024, ora 10:00
Complet: C6A MAS
Tip soluție: Încheiere
Soluția pe scurt: Admite sesizarea din oficiu. Dispune îndreptarea erorii materiale, strecurate în cuprinsul Încheierii de şedinţă din data de 08.10.2024, în sensul completării elementelor omise, necesare soluţionării sesizării înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi în consecinţă, la considerentele încheierii de şedinţă din data de 08.10.2024 se adaugă: „Punctul de vedere al completului de judecată: Problema de drept ce trebuie soluţionată în prezenta cauză, având în vedere cererea de chemare în judecată şi temeiurile juridice invocate de apelanţii reclamanţi , este aceea de a se stabili dacă asistenţii judiciari, ce fac parte din familia ocupaţională „Justiţie”, sunt îndreptăţiţi la stabilirea şi la plata plata indemniza?iei de încadrare ?i a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemniza?iilor procurorilor D.N.A. ?i D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficien?ilor de multiplicare stabili?i în Anexa la OUG nr.27/2006, lit.A pct. 6-13, în situaţia în care, prin hotărâri judecătoreşti, s-a recunoscut unor colegi majorarea indemnizaţiei de încadrare, raportat la nivelul de salarizare al procurorilor D.N.A. ?i D.I.I.C.O.T., precum şi în raport de motivul invocat de reclamanţi, referitor la necesitatea salarizării la nivelul maxim prevăzut pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Curtea reţine că, la data de 09.04.2015, a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prin care s-a introdus alin. 51 al art. 1 din OUG nr. 83/2014 în care se prevede că: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.” În legătură cu aplicarea art. 1 alin. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, s-a pronunţat, de altfel, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 23 din 26.09.2016, dată în procedura dezlegării unor chestiuni de drept, prin care s-a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 28.884/3/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi s-a stabilit că: “ În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „salarizat la acelaşi nivel” are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice.” De asemenea, s-a conchis de către instanţa supremă că nivelul de salarizare determinat prin aplicarea art. 1 alin. 1 şi 2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, este cel ce interesează în aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. 51 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, astfel încât personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Prin Decizia nr. 861 din 16 iunie 2009, Curtea Constituţională a reţinut că: "Esenţială în definirea cadrului juridic analizat este stabilirea gradului instanţelor sau parchetelor pe lângă care magistraţii, fie ei procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi, funcţionează. Astfel, atât Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care judecă cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecată în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine judecătoriilor, iar cea de urmărire penală Direcţiei Naţionale Anticorupţie). Conferirea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri legitimează din punct de vedere constituţional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi aflaţi la parchete sau instanţe superioare, chiar dacă, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecător sau procuror. Rezultă că aceste categorii de magistraţi nu se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punct de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că o atare diferenţiere este una justificată în mod obiectiv şi raţional şi că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ţinut cont de poziţia superioară a parchetului sau instanţei de judecată, după caz". În consecinţă, Curtea apreciază că, dacă drepturile salariale ale asistenţilor judiciari ( categorie profesională ce nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu cea a procurorilor D.N.A. ?i D.I.I.C.O.T. şi nici nu-şi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu aceştia) ar fi stabilite la nivelul indemniza?iilor acestor procurorilor, prin luarea în considerare a coeficien?ilor de multiplicare stabili?i în Anexa la OUG nr.27/2006, lit.A pct. 6-13, s-ar încălca principiul stabilirii salariilor magistraţilor în raport de nivelul instanţelor sau parchetelor. Mai mult, acordarea coeficien?ilor corespunzători procurorilor DNA şi DIICOT nu se încadrează în categoria drepturilor salariale la care se referă Decizia nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale, invocată de apelanţii reclamanţi. Astfel, la par. 26, Curtea Constituţională reţine următoarele: „Curtea reţine că hotărârea judecătorească, chiar dacă are efecte inter partes, interpretează norme de lege cu aplicabilitate generală. În procesul de aplicare a legii, scopul interpretării unei norme juridice constă în a stabili care este sfera situaţiilor de fapt concrete, la care norma juridică respectivă se referă, şi în a se asigura astfel corecte aplicare a acelei norme, interpretarea fiind necesară pentru a clarifica şi a limpezi sensul exact al normei, şi pentru a defini, cu toată precizia, voinţa legiuitorului. Or, Curtea constată că hotărârile judecătoreşti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizaţiei de încadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorările de 2%, 5% şi respectiv 11% acordate magistraţilor şi personalului asimilat, au aplicabilitate generală şi se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute anumite drepturi în baza unor situaţii de fapt particulare, fără aplicabilitate generală (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care o persoană a avut recunoscut sporul de doctorat).” Acordarea coeficienţilor specifici procurorilor DNA/DIICOT nu constituie drepturi reglementate de norme cu „aplicabilitate generală”, aşa cum era situaţia majorărilor de 2, 5, 11%, de la care plecase analiza Cur?ii Constitu?ionale, care au fost aplicate pentru întreg sistemul justi?iei, fără niciun fel de circumstan?iere faţă de situaţia personală a fiecărui angajat în parte. De altfel, prin Decizia nr. 80/2023, dată în procedura dezlegării unor chestiuni de drept ce au făcut obiectul unei cauze în care reclamanţii, spre deosebire de părţile din prezentul dosar, aveau o altă calitate şi anume, aceea de personal auxiliar de specialitate şi conex la unităţi de parchet de pe lângă o curte de apel şi o judecătorie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.710/62/2022 şi a stabilit că: “ În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale.” Celelalte dispoziţii ale Încheierii de şedinţă din data de 08.10.2024 rămân neschimbate. Definitivă. Dată în Camera de consiliu şi pronunţată azi, 13 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

8 octombrie 2024, ora 09:00
Complet: C6A MAS
Tip soluție: Încheiere
Soluția pe scurt: În temeiul art.2 alin. 1 din OUG nr. 62/2024, sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă asistenţii judiciari, ce fac parte din familia ocupaţională „Justiţie”, sunt îndreptăţiţi la stabilirea şi la plata plata indemnizaţiei de încadrare şi a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizaţiilor procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în Anexa la OUG nr.27/2006, lit.A pct. 6-13: -în situaţia în care, prin hotărâri judecătoreşti, s-a recunoscut unor colegi majorarea indemnizaţiei de încadrare, raportat la nivelul de salarizare al procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.; -în raport de motivul invocat de reclamanţi, referitor la necesitatea salarizării la nivelul maxim prevăzut pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.” Suspendă judecata apelului până la soluţionarea prezentei sesizări de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fără cale de atac. Prezenta încheiere se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se transmite, în copie, prin poşta electronică şi celorlalte instanţe judecătoreşti competente să soluţioneze, în primă instanţă sau în calea de atac, procese de natura prezentei cauze. Pronunţată azi, 08.10.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

30 septembrie 2024, ora 9:00
Complet: C6A MAS
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 08.10.2024. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 30.09.2024.



Pagina principală