Informații dosare ce cuprind 24309/3/2022/a1

(date furnizate de portalul instanțelor de judecată)

1. Numărul dosarului: 24309/3/2022/a1
Numărul vechi:
Data înregistrării: 2 august 2023, ora 09:40:00
Data ultimei modificări: 7 noiembrie 2023, ora 16:23:15
Instanță: Tribunalul București
Secție: Secţia a-IV-a Civilă
Materie: minori și familie
Obiect: îndreptare eroare materială
Stadiu procesual: Fond

Părți:
DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI SECTOR 5 - Petent
STEGARIU FLORINEL - Intimat
BUDOI IONELA-GABRIELA - Intimat
DANDA CĂTĂLIN - Intimat
DANDA MARIOARA - Intimat

Ședințe:
28 septembrie 2023, ora 11:30
Complet: Minori si familie - Fond 2 - Camera de Consiliu
Tip soluție: Încheiere
Soluția pe scurt: Admite cererea. Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în Sentinţa civilă nr.441 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă, la data de 13 aprilie 2023, în Dosarul nr. 24309/3/2022, în sensul că după alineatul al 21-lea din considerente („Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:”), considerentele instanţei până la sintagma „Pentru aceste motive în numele legii hotărăşte:”, vor fi înlocuite cu următoarele considerente: „ I.În fapt, copilul ...... Prin Dispoziţia nr.1585 emisă la data de 15 martie 2018 de către Directorul General al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5, s-a instituit măsura de protecţie plasament în regim de urgenţă pentru copil, la mătuşa paternă ...... Prin Sentinţa civilă nr.1697 emisă la data 23 iulie 2018 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr.15225/3/2018 măsura plasamentului de urgenţă a fost înlocuită cu măsura plasamentului la aceeaşi persoană. La data de 08 septembrie 2022, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5 (petenta) Bucureşti a înregistrat pe rolul acestei instanţe, cauza care face obiectul acestei analize. II.În drept, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: - art.70 alin.(1) şi (3): „(1)În situatia plasamentului în regim de urgentă dispus de către directorul directiei generale de asistentă socială si protectia copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanta judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură...(3) Instanta judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către directia generală de asistentă socială si protectia copilului si va dispune încetarea plasamentului în regim de urgentă si, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgentă cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanta se va pronunta, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintesti.”; -art.62: „(1) Plasamentul copilului constituie o măsură de protectie specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în conditiile prezentei legi, după caz, în următoarea ordine, la: a) o persoană sau familie;b) un asistent maternal;c) un serviciu de tip rezidential, prevăzut la art. 123, si licentiat în conditiile legii. (2) Persoana sau familia care primeste un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România si să fie evaluată de către directia generală de asistentă socială si protectia copilului în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul acesteia sau, după caz, de către un furnizor privat acreditat, cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament. Persoana sau familia poate primi în plasament si un copil care are domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială, dacă interesul superior al copilului o impune.”; -art.63: „Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip reziden?ial care îl are în îngrijire.”; -art.64 alin.(1) şi alin.(3): „(1) Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani poate fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidential fiind interzis.... (3)La stabilirea măsurii de plasament se va urmări:a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă;b) mentinerea fratilor împreună;c) facilitarea exercitării de către părinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legătura cu acesta.”; -art.65 alin.(1) lit.a): „(2) Măsura plasamentului se stabileste de către instanta judecătorească, la cererea directiei generale de asistentă socială si protectia copilului:a) în situatia copilului prevăzut la art. 60 lit. a) si f), precum si în situatia copilului prevăzut la art. 60 lit. c) ?i d), dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgentă dispus de către directia generală de asistentă socială si protectia copilului;”; -art.60 lit.c): „De măsurile de protectie specială, instituite de prezenta lege, beneficiază:...c) copilul abuzat sau neglijat;”; -art.66 alin.(1) şi alin.(3) şi (31): „(1) Drepturile si obligatiile părintesti fată de copil se mentin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protectia copilului...(3) Drepturile si obligatiile părintesti fată de copil, pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instantă în situatia copilului prevăzut la art. 60 lit. a), c), d) si f), sunt exercitate de către directorul directiei generale de asistentă socială si protectia copilului (31) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), la propunerea motivată a directiei generale de asistentă socială si protectia copilului, drepturile si obligatiile părintesti fată de copil pot fi exercitate de către persoana, familia, asistentul maternal sau seful serviciului de tip rezidential care are copilul în plasament, în conditiile legii. În acest caz, copilul poate călători în străinătate numai cu acordul directorului direc?iei generale de asisten?ă socială ?i protec?ia copilului.”. III.Justificarea soluţiei pronunţate Cu titlu preliminar, instanţa reţine faptul că în speţa dedusă acestei judecăţi este vorba de situaţia unui copil în vârstă de aproximativ 9 ani şi jumătate (născut la data de 03 noiembrie 2013) care a locuit împreună cu familia de plasament formată din unchi şi mătuşa paternă, încă de la vârsta de aproximativ de 3 ani, cu acordul părinţilor. Instanţa mai reţine că de la vârsta de aproximativ 5 ani, copilul ....a intrat sub protecţia autorităţilor statului specializate în domeniul protecţiei copilului, cu privire la aceasta fiind instituită măsura plasamentului. În ceea ce priveşte familia Danda Cătălin şi Danda Marioara în cadrul căreia a crescut minora ...., instanţa notează din înscrisurile depuse de petentă în urma verificărilor efectuate, că aceştia au vârsta de aproximativ 47 de ani (domnul Danda Cătălin) şi, respectiv, 53 de ani (doamna Danda Mărioara), sunt căsătoriţi din anul 2015 şi nu au copii, ambii raportându-se la nepoata lor, minora ....., ca la copilul lor, asumându-şi creşterea şi îngrijirea acesteia, de când copilul era foarte mic, în cadrul Raportului psiho-social întocmit la data de 01 septembrie 2022 (f.5-11), consemnându-se faptul că „Părinţii minorei ....s-au despărţit pe când aceasta avea vârsta de 9 luni, minora rămânând în grija tatălui care a apelat la ajutorul fratelui şi a cumnatei pentru a o creşte şi îngriji.” (f.6). Din cuprinsul rapoartelor întocmite de reprezentanţii petentei, pe baza actelor medicale, evaluărilor psihologice şi a propriilor constatări, a reieşit că minora este bine îngrijită în familia Danda, aceasta prezentând „un aspect fizic normoponderal...un aspect fizic general relativ armonios în raport cu vârsta cronologică”, deşi „Motricitatea este sub nivelul vârstei cronologice datorită diagnosticului medical”, copilul fiind diagnosticat cu „Maladie Ombredane (cod Q78.6), Luxaţie cronică cap radial (Cod S53.0), Incurbare Ulna (cod M 21.03, Clinidactilie index stg (cod M20.0) pentru care se impune necesitatea intervenţiilor chirurgicale ulterioare şi necesitatea unui însoţitor”, aspecte rezultate din cadrul Raportului de evaluare psihologică din data de 17 februarie 2022 (f.44). De asemenea, instanţa reţine că pentru afecţiunile medicale cu care a fost diagnosticată minora, aceasta este încadrată în grad de handicap mediu M, evoluţia bolilor de care suferă fiind urmărită periodic, de medicul curant din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S.Curie” – Secţia Ortopedie, în grija căruia se află minora (f.21). Din punctul de vedere al comportamentului cognitiv, s-a constatat că minora se află într-o perioadă de achiziţii, care sunt la nivelul vârstei cronologice, având o memorie bine dezvoltată, este înscrisă la Şcoala Gimnazială „Principesa Margareta”, la finalul clasei I, având rezultate şcolare bune (f.45), îi place să facă teme şi îşi poate concentra atenţia în mod voluntar asupra temelor, manifestă receptivitate în dialog şi expresivitate la nivel non-verbal (f.44). Instanţa reţine că toate aceste constatări din cursul anului 2022, au fost menţinute de reprezentanţii petentei şi în rapoartele ulterioare, efectuate în anul 2023, iar adeverinţa medicală eliberată pe numele copilului în anul 2022, de un medic primar specialist în medicină de familie, atestă faptul că acesta nu se afla la acea dată (22 august 2022) în evidenţă cu boli psihice, fiind declarată clinic sănătos în momentul evaluării (f.17) . Cu privire la trăsăturile de personalitate ale minorei şi la gradul de maturizare psiho-socială, aspecte relevante din perspectiva caracterizării relaţiei dezvoltate cu familia de plasament, instanţa observă că minora „pune accent pe relaţia dintrea ea şi persoanele cu care locuieşte şi se raportează la aceştia cu apelativul „mami” şi „tati”). Se raportează cu afecţiune la aceştia atribuindu-le rolul de „salvator”. Se simte iubită în familie....Este ascultătoare şi se supune regulilor care îi sunt impuse de către adulţii din familie.” (f.44 verso). Aşadar, în urma tuturor acestor evaluări cu privire la copilul ......, instanţa concluzionează că minora are o dezvoltare bună, din toate punctele de vedere, în raport cu vârsta cronologică, în familia Danda, faţă de care manifestă ataşamentul tipic oricărei relaţii de familie fireşti. În ceea ce priveşte analiza aspectului legat de schimbarea persoanei de plasament, respectiv a doamnei Danda Mărioara cu domnul Danda Cătălin, instanţa arată, în primul rând, că justificarea oferită de petentă pentru acest fapt, a fost legată de afecţiunile cu care este diagnosticată actuala persoană de plasament, care constau în retard mental sever cu tulburare de comportament, tulburare cognitivă marcantă şi tulburare de vorbire (f.118). În acest context, instanţa notează că aceste afecţiuni, deşi nu sunt de dată recentă, iar modalitatea de evoluţie a acestora nu a fost explicată în niciun fel de reprezentanţii petentei în cadrul acestei proceduri, totuşi au condus-o pe doamna Danda Mărioara, persoana actuală de plasament, să solicite înlocuirea acesteia cu soţul său, Danda Cătălin, şi eliberarea sa de responsabilităţile pe care le are formal, în virtutea acestei calităţi faţă de nepoata sa ......, acestea urmând a fi preluate de soţ, unchiul patern al minorei. Referitor la aceste aspecte, instanţa precizează că nu va analiza oportunitatea derobării doamnei Danda Mărioara de responsabilităţile proprii persoanelor de plasament, din perspectiva pretinsei imposibilităţi de continuare a activităţii desfăşurate, altfel spus dacă a intervenit vreo schimbare drastică obiectivă în starea de sănătate a respectivei intimate, care ar cauza dificultăţi reale de îngrijire a copilului, cu atât mai mult cu cât prin schimbarea titularului persoană de plasament, nu se vor înregistra schimbări semnificative, cât vreme acesta este soţul său cu care a locuit şi locuieşte în continuare, în mod cert, doamna Danda Mărioara urmând să realizeze aceleaşi activităţi practice pentru copil ca şi mai înainte, atunci când îndeplinea funcţia de personă de plasament. Cu această ocazie, luând în considerare doar dorinţa doamnei Danda Mărioara, raportat la interesul superior al copilului, precum şi faptul că prin această modificare nu se produc schimbări radicale în situaţia copilului ....., instanţa urmează să analizeze condiţiile pe care trebuie să le întrunească persoana care va îndeplini funcţia de tutore pentru copil, respectiv unchiul patern, domnul Danda Cătălin. Astfel, din actele depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine că intimatul Danda Cătălin se prezenta în luna februarie 2023 ca fiind clinic sănătos, nefiind în evidenţă cu boli cronice, neuropshice sau infectocontagioase (f.133). De asemenea, instanţa reţine că din punct de vedere material, intimatul Danda Cătălin nu figurează în evidenţele specifice ca încasând venituri de natură salarială sau de altă natură, fiscalizate, de altfel acesta declarând în faţa reprezentanţilor petentei că încasează venituri nefiscalizate în sumă de aproxiamtiv 1200 lei lunar, provenite din activitatea de vânzare produse (f.117) declaraţie susţinută şi în faţa instanţei instanţei de judecată la termenul de judecată din data de 09 martie 2023, adăugând că veniturile familiei sunt constituite din pensia soţiei sale. Din punctul de vedere al garanţiilor morale cerute de lege tutorelui, instanţa notează că intimatul Danda Cătălin figurează cu infracţiuni înscrise în cazierul judiciar, pentru care nu petentul nu a fost reabilitat, în pofida demersurilor efectuate de acesta, în cursul a două grade jurisdicţionale, aspect reieşit din certificatul de grefă depus la dosarul cauzei de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, din care rezultă că contestaţia formulată de contestatorul-condamnat Danda Cătălin împotriva Sentinţei penale nr.439/22.06.2022 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, a fost respinsă ca nefondată (f.205). Cu privire la aspectele care au condus la respingerea cererii de reabilitare, instanţa notează declaraţiile coroborate ale petentei cu cele ale intimatului Danda Cătălin, potrivit cărora, reabilitarea nu a intervenit în ceea ce îl priveşte din cauza unor datorii către stat rezultate din procesul penal, pe care nu şi-a permis să le stingă prin plată. Cu toate că în persoana petentului din prezenta cauză nu par a fi îndeplinite garanţiile materiale şi morale cerute de lege pentru persoana de plasament, instanţa va avea în vedere în analiza eligibilităţii persoanei de plasament din prezenta cauză, modalitatea în care s-au construit relaţiile de familie cu minora ....., precum şi durata relaţiei dintre familia de plasament constituită, pe de o parte, din fosta persoană de plasament, respectiv mătuşa paternă, Danda Marioara şi persoana care aspiră la această funcţie, domnul Danda Cătălin şi, pe de altă parte, minora ...... Astfel, în ciuda lipsei veniturilor fiscalizate şi a existenţei unui cazier judiciar, instanţa va da prevalenţă relaţiei de familie construite de-a lungul celor 7 ani de când minora .......este crescută şi educată în cadrul familiei Danda, apreciind că dezvoltarea copilului este în conformitate cu vârsta acesteia şi că soţii Danda s-au îngrijit şi se îngrijesc de aceasta în mod corespunzător, între intimatul Danda Cătălin şi minoră dezvoltându-se relaţii specific unei relaţii paterne naturale, din raportul privind verificarea împrejurărilor care au stat la baza stabilirii măsurii de protecţie pentru copilul din prezenta cauză reieşind că minora se adresează soţilor Danda „cu apelativul „mami” şi „tati”. Se raportează cu afecţiunea la aceştia, atribuindu-se rolul de salvator. Se simte iubită în familie, pe de altă parte, refuză familia biologică. Este dezamăgită în special de tată şi îl compară cu domnul Danda...Se preocupă pentru bunăstarea familiei, fiindu-i frică ca aceştia să nu păţească ceva.” (f.122). Cu referire la neîndeplinirea condiţiei garanţiilor morale în persoana intimatului Danda Cătălin, instanţa argumentează în plus, că faptele înscrise în cazierul judiciar al intimatului datează cu mult timp înainte de naşterea minorei ....., care este crescută în familia Danda de la vârsta de aproximativ 3 ani, până la acest moment, neexistând vreun indiciu că trecutul de natură infracţională a unchiului său şi-a fi pus amprenta în vreun fel pe dezvoltarea copilului, parcursul acesteia fiind unul firesc în condiţiile unui copil care s-a confruntat cu abandonul părinţilor, dar care a găsit afecţiune în familia extinsă. În acest sens, instanţa apreciază că este în interesul superior al copilului să continue să locuiască şi să fie îngrijită şi educată de familia extinsă, din această perspectivă a prevalenţei beneficiului general al copilului, intimatul Danda Cătălin putând fi considerat eligibil pentru a îndeplini funcţia de persoană de plasament pentru nepoata sa, ..... Referitor la exerciţiul drepturilor şi obligaţiilor părinteşti atât cu privire la persoana, cât şi la bunurile copilului, instanţa arată că în temeiul art.66 alin.(3) din Legea nr.272/2004 vor fi îndeplinite pe durata măsurii plasamentului, de directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului Sector 2 Bucureşti, iar domiciliul minorei la fi stabilit la domiciliul persoanei de plasament, respectiv în municipiul Bucureşti, sectorul 5, ..... Faţă de cele prezentate, instanţa urmează să dispună instituirea măsurii plasamentului minorei ...., la unchiul patern Danda Cătălin, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Sector 5, ......, unde stabileşte domiciliul minorei pe durata plasamentului, de asemenea, urmând ca drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la persoana şi bunurile copilului să fie exercitate, respectiv îndeplinite de directorul DGASPC Sector 5 Bucureşti pe durata plasamentului.”. Cu recurs în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată astăzi 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.



Pagina principală