Informații dosare ce cuprind 606/95/2022

(date furnizate de portalul instanțelor de judecată)

1. Numărul dosarului: 606/95/2022
Numărul vechi: 3755/2023
Data înregistrării: 19 iulie 2023, ora 11:36:00
Data ultimei modificări: 19 februarie 2024, ora 15:35:02
Instanță: Curtea de Apel București
Secție: Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale
Materie: litigii de muncă
Obiect: acţiune în răspundere patrimonială
Stadiu procesual: Apel

Părți:
SOCIETATEA SUCCES NIC COM SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR SIOMAX S.P.R.L. ÎN CONSORŢIU CU CITR FILIALA BUCUREŞTI S.P.R.L. - Apelant Reclamant
BERCHISAN MARIANA - Intimat Pârât
KORONDI ADEL ERIKA - Intimat Pârât
PUŞCAŞ EMILIA - Intimat Pârât
POPA CLAUDIA NICOLETA - Intimat Pârât
TRIF FLORIN - Intimat Pârât
MAN AURELIANA DANA MARIA - Intimat Pârât

Ședințe:
19 ianuarie 2024, ora 10:00
Complet: S7 C.31A AS-LM
Tip soluție: Nefondat
Soluția pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 19.01.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.



2. Numărul dosarului: 606/95/2022
Data înregistrării: 12 aprilie 2022, ora 09:14:00
Data ultimei modificări: 19 iulie 2023, ora 12:02:29
Instanță: Tribunalul Ilfov
Secție: Secţia I civilă
Materie: litigii de muncă
Obiect: acţiune în răspundere patrimonială Declinat
Stadiu procesual: Fond

Părți:
SOCIETATEA SUCCES NIC COM SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR SIOMAX S.P.R.L. ÎN CONSORŢIU CU CITR FILIALA BUCUREŞTI S.P.R.L. - Reclamant
BERCHISAN MARIANA - Pârât
KORONDI ADEL ERIKA - Pârât
PUŞCAŞ EMILIA - Pârât
POPA CLAUDIA NICOLETA - Pârât
TRIF FLORIN - Pârât
MAN AURELIANA DANA MARIA - Pârât

Ședințe:
13 februarie 2023, ora 09:00
Complet: F3 LMAS
Tip soluție: Încheiere
Soluția pe scurt: Admite cererea de îndreptare a erorii materiale formulate ca către parati. Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în sentin?a civila nr. 2358/2022 pronunţată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr. 606/95/2022 prin eliminarea din considerentele sentin?ei a paragrafului : „Deliberand asupra cererii de chemare de fata constata urmatoarele: Prin cererea formulat la data de 12.04.2022 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov sub numărul 606/95/2022, reclamanta SOCIETATEA SUCCES NIC COM SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR SIOMAX S.P.R.L. ÎN CONSORŢIU CU CITR FILIALA BUCUREŞTI S.P.R.L., a solicitat în contradictoriu cu pârâţii BERCHISAN MARIANA, KORONDI ADEL ERIKA, PUŞCAŞ EMILIA, POPA CLAUDIA NICOLETA, TRIF FLORIN, MAN AURELIANA DANA MARIA, anularea acesteia si emiterea unei noi decizii care sa stabilească in mod corect drepturile de pensie ce lui se cuvin luând in considerare veniturile ob?inute in condi?ii speciale de munca — Grupa II realizate in perioada 09.07.1981-01.04.1992 si veniturile suplimentare in acord global, sporul de ore suplimentare, sporul de vechime, sporul de noapte, sporul de fidelitate si primele atestate prin adeverin?a depusa la dosarul de pensionare si pentru care s-au plătit contribu?iile. Solicită de asemenea obligarea intimatei la plata diferen?elor de pensie cuvenite de la data depunerii cererii de pensionare si a cheltuielilor de judecata reprezentate de onorariu avocat. În motivare precizează că a depus la Casa teritoriala de pensii Ilfov cerere de pensionare Ia limita de vârsta, înso?ita de documentele doveditoare, cerere ce mi-a fost respinsa, întrucât nu as fi îndeplinit vârsta standard de pensionare si nu a fost recunoscute si nu au fost valorificate adeverin?ele depuse, respectiv adeverin?a cu nr 2541/08.04.2020 si adeverin?a nr 5787/18.07.2019 eliberate de IMSAT SA. Ulterior a înregistrat, la consiliera func?ionarilor intimatei o alta cerere sub nr 23696 din data de 14.07.2021 privind acordarea unei pensii anticipate par?iale. In baza acestei cereri a fost emisa decizia nr 303739 in .05.2021, prin care a fost pensionat anticipat, însă nu mi-au fost valorificate următoarele venituri suplimentare: acord global perioada 07.198 - 07. 1993; prime martie 1993 si iulie 1993; spor vechime; spor noapte aprilie si iulie 1990; spor ore suplimentare iulie si august 1990; spor de fidelitate. Aceste venituri suplimentare sunt atestate prin Adeverin?a eliberata de IMSAT SA pentru perioada 09.07.1981-01.03.1993 re confirma am lucrat pe func?ia de METROLOG si am fost plătit inclusiv in acord glob I conform Legii nr 57/1994 art. 12 alin 1 lit. a iar veniturile indicate valoric i cuprinsul adeverin?ei au avut caracter permanent si am fost încadrat însă a II-a de munca in cadrul acestei institu?ii conform Hotărârilor Consiliului de Administra?ie a IMSAT SA din 21.05.1991 si din 22.10.1993, iar pentru veniturile ob?inute s-au re?inut si virat contribu?iile CAS si pensie suplimentara. Adeverin?a nr 5787/18.07.2019 liberata de IMSAT SA care atesta ca in perioada 09.07.1981-01.04.1992 am lucrat in func?ia de metrolog si am fost încadrat in grupa a II-a de munca, nu a fost valorificata de intimata, iar drept consecin?a nu mi-a fost redusa vărsat de pensionare. Aceasta adeverin?a atesta ca in perioada indicata am lucrat in cadrul acestei unită?i pe func?ia de metrolog, fiind încadrat in GR PA a 11-A DE MUNCA IN PROCENT DE 100%. Nominalizarea s-a făcut in baza unor decizii ale Consiliului de Administra?ie a IAMSAT si care apar men?ionate si in Carnetul de mu ca seria BC nr 0578370. Nominalizarea persoanelor care lucrau în condi?ii deosebite s-a făcut prin Hotărârea Consiliului de Administra?ie prin care s-a decis încadrarea la grupa II de munca in vederea pensionarii a personalului care presta a activitatea in locuri de munca cu condi?ii deosebite, rezultate in urma determinări or, fără a se face limitarea numărului pentru personalul care este in activitate. In confirmarea acestui fapt stau documentele de Ia dosarul meu personal din arhiva SC IMSAT SA, printre care si dovada re?inerii contribu?iilor la bugetul de stat pentru veniturile ob?inute in grupa II de munca. Potrivit art. 158 din legea 263/2010 perioadele de vechime in munca realizate in grupa si II de munca pana la 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare in condi?ii deosebite, in vederea reducerii vârstei de pensionare, iar adeverin?ele care atesta acest lucru trebuie valorificate in vederea stabilirii drepturilor de pensie. A?a cum reiese din decizia contestata, institu?ia nu a trecut la reducerea vârstei de pensionare, nu a re?inut veniturile ob?inute prin munca in condi?ii deosebite si nu a calculate in mod corect drepturile de pensie raportându-se la sporurile ob?inute si atestate prin adeverin?e de către angajator. De asemenea, va rog sa ave?i in vedere ca toate actele depuse ata?at cererii de pensionare sunt eliberate conform legii, inclusiv adeverin?a emisa de SC IMSAT SA care îndeplinesc toate condi?iile de forma si de fond cerute prin anexa 14 a HG 257/2011 privind normele de aplicare a legii 263/2010. Condi?iile de muncă în care se desfă?oară activitatea asigura?ilor din sistemul public de pensii pot fi normale, deosebite ?i speciale. Incurile de muncă în condi?ii deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esen?ial capacitatea de muncă a asigura?ilor datorită gradului mare de expunere la risc. Potrivit dispozi?iilor art. 158 din Legea nr.263/2010 : „(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele ?i a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condi?ii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excep?ia celor realizate în activită?ile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condi?ii speciale. (2) Adeverin?ele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I ?i/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situa?ia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 " La art. 169 alin. din Legea nr. 263/2010 se prevede că : „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legisla?iei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfă?urat activită?i în locuri încadrate în grupa ?i/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o cre?tere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: cu 50% pentru perioadele în care au desfă?urat activită?i în locuri încadrate în grupa I de muncă; cu 25% pentru perioadele în care au desfă?urat activită?i în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă";. Conform dispozi?iilor Ordinului 50/19 0, încadrarea activită?ii prestate de angaja?i în grupele de muncă reglementate anterior anului 2001 ?i eliberarea de adeverin?e în acest sens constituie atributul angajatorilor. A?adar , conform punctului 6 din Ordinul 50/1990: „Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I ?i II de muncă se face de către conducerea unită?ilor împreună cu sindicatele libere din unită?i, ?inându-se seama de condi?iile deosebite de muncă concret în care î?i desfă?oară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, con i?ii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explo - ie, iradiere sau infectare etc.)"; De asemenea, potrivit art. l din H.G. 1 23/1990, " personalul care este in activitate ?i care a lucrat Ia locurile de muncă sau activităţile cu condi?ii de muncă nocive, grele sau periculoase de pe ?antierele de construc?ii montaj, grupurile de ?antiere ?i întreprinderile ?antier, inclusiv unită?ile de deservire le acestora: bazele de produc?ie, depozitele, laboratoarele, unită?ile de mecanizare se încadrează în grupa a II-a de munca în vederea pensionării, pentru întreaga perioada efectiv” lucrata după 18 martie 1969”;. La art. 2 din aceea?i hotărâre se prevede că „nominalizarea persoanelor care sc încadrează în grupa a II-a de munca, de consiliile de administra?ie, împreună cu sindicatele libere din unită?i";. Prin urmare, textul de lege nu excepta ă de la încadrarea în grupa II de muncă anumite categorii de persoane, în raport de func?iile de?inute de acestea, atributul nominalizării persoanelor care se încadrează în grupa a II de muncă, revenind consiliilor de administra?ie, împreună cu sindicatele libere din unită?i. Ulterior, încadrarea în condi?ii deosebite a unor locuri de muncă se face pe baza criteriilor ?i metodologiei prevăzute de H.G. nr. 246/2007, privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurile de muncă în condi?ii deosebite, cu modificările ?i completările ulterioare. În acest sens începând cu data de 1 ianuarie 2015, sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 1173 din 30 decembrie 2014 pentru modificarea ?i completarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condi?ii deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României Partea l, nr. 821 din 23 decembrie 2013, care prevede că avizele de încadrare a locurilor de muncă in condilii deosebite acordate, valabile până la 31 decembrie 2014 inclusiv, pot fi reînnoite conform metodologiei stabilite în cuprinsul H.G. nr. 246/2007, cu modificările ?i completările ulterioare. Perioada de valabilitate a avizelor reînnoite nu poate depă?i data de 31 decembrie 2015. Actul normativ mai sus amintit prevede că avizele reînnoite î?i încetează aplicabilitatea la data îndeplinirii măsurilor stabilite prin planul de prevenire ?i protec?ie sau, după caz, la data de expirării valabilită?ii pentru care au fost emise. Perioada cuprinsă între data dc sfâr?it a avizelor ?i data reînnoirii acestora de încadrare a locurilor de muncă în condi?ii deosebite constituie stagiu de cotizare în condi?ii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferen?a dintre cota de contribu?ie de asigurări sociale prevăzută de lege pentru condi?ii deosebite de muncă ?i cea declarată de către ace?tia. Pe de alta parte, retribuirea în acord global presupunea salarizarea angaja?ilor în func?ie de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar ace?tia puteau ob?ine venituri mai mari sau mai mici decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă. Art. l din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribu?ia pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse Ia bugetul asigurărilor sociale de stat o contribu?ie de 15 % asupra câ?tigului brut realizat de personalul lor salariat, dispozi?ii men?inute ?i prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea ?i completarea unor reglementări din legisla?ia de asigurări sociale, modificându-se numai procentul acesteia. Principiul contributivitătii este reiterat ?i în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribu?iilor de asigurări sociale plătite, la punctul c al articolului 2 avem precizarea ca" principiul contributivită?ii, conform căruia fondurile de asigurări sociale sc constituie pe baza contribu?iilor datorate de persoanele fizice ?i juridic participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se in temeiul contribu?iilor de asigurări sociale plătite;” . Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor dc pensie este construită in jurul acestui principiu fundamental ?i anume că orice element salarial încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul ?i/sau angajatorul (în func?ie de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribu?ii de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. Veniturile realizate in sistem de acord global trebuie luate in considerare Ia calcularea drepturilor de pensie deoarece retribuirea în acord global presupunea salarizarea angaja?ilor in func?ie de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar ace?tia puteau obţine venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă. Pe de alta parte va rugam sa ave?i in considerare că prin Decizia nr.5 din 20.09.2010 pronun?ată in dosarul nr.4/2010 cu privire la stabilirea ?i recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire ob?inute în regim de lucru prelungit, prevăzute de art. 2 din Hotărârea Consiliului de Mini?tri nr. 1.546/1952* ) pronun?ată de Înalta Curte de casa?ie ?i Justi?ie a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie în interpretarea dispozi?iilor art. 2 lit. e), art. 78 ?i art. 164 alin. (1) ?i (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ?i alte drepturi de asigurări sociale ?i ale art. ?i 2 din Ordonan?a de urgen?ă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilindu-se că sumele plătite pentru munca prestată de fo?tii salariali în regim de lucru prelungit, în condi?iile art. 1 ?i 2 din Hotărârea Consiliului de Mini?tri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea ?i recalcularea pensiilor din sistemul public. De asemenea, va rog sa considera?i aceasta cerere ca fiind o cerere preliminara pentru admisibilitatea in principiu a plângerii subsemnatului pentru sesizarea Cur?ii europene a drepturilor omului privind încălcarea de către statul roman a nrt.6 din Conven?ia europeana a drepturilor omului si a art. 1 din Protocolul nr. adi?ional Ia Conven?ie publicat în M.Of. nr. 135/31 mai. 1994. In baza dreptului comunitar, institu?ie statului roman sunt obligate sa respecte si sa aplice legile in vigoare cu respectare principiilor contributivitatii, principiul egalită?ii si a dreptului de proprietate asupra drepturilor dc pensie. In situa?ia in care ve?i respinge cererea mea, va aduc la cuno?tin?a ca mă voi adresa instan?ei de judecata competente, Tribunalul Bucure?ti, dar si institu?iei europene compenete, Curtea europeana a drepturilor omului, privind încălcarea de către institu?ia dvs, cu rea credin?a a drepturilor mele garantate de Conven?ia europeana a drepturilor omului. In concluzie, solicit sa obliga?i intimat sa emită o noua decizie de pensionare cu luarea in considerare a celor expuse mai sus, p n care instituita dvs sa îmi acorde drepturile de pensie ce mi sc cuvin având in vederea veniturile ob?inute in perioadele indicate in adeverin?e si in carnetul de munca, când m lucrat in grupa a II a de munca in procent de 100%, respective in condi?ii deosebite munca cu reducerea vârstei de pensionare si cu valorificarea veniturilor suplimentare ob?inute , atestate prin adeverin?e si pentru care am plătit contribu?iile aferente. De asemenea, solicit sa îmi calculate si latite diferen?ele de pensie ce mi sc cuvin de Ia data depunerii cererii de pensionare, si pa a Ia data platii efective. Solicit onoratei instan?e sa dispus a obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata reprezentate de onorari avocat. In drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozi?iile art. 2 si următoarele ale Legii nr. 263/2010 sistemul de pensii. În dovedirea cererii s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri. Pârâtul a formulat întâmpinare respinge?i obliga?ia ca neîntemeiată, raportat la dispozi?iile art. 103 alin.2 din Legea nr.263/2010 modificată, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovede?te îndeplinirea condi?iilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condi?ii. la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana, ” Conform dispozi?iilor art. 105 ?i art. 104 alin. 1 ?i alin-3 lit. a) din Legea nr .263/2010, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condi?iilor prevăzute de prezenta lege, în func?ie de categoria de pensie solicitată. În func?ie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă ?i de la o altă dată, după cum urmează: de la data încetării plă?ii indemniza?iei pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de ta data încetării calită?ii de asigurat, cu excep?ia asigura?ilor prevăzu?i la art. 6 alin. (2), dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, în situa?ia pensiei de invaliditate PENSII în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de ta data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excep?ia pensiei anticipate ?i a pensiei anticipate par?iale, care se plătesc de la data încetării calită?ii de asigurat. În spe?ă, dovada încetării calită?ii de asigurat conform celor reiterate mai sus s-a făcut. Cu data de 1 6.07.2021 ?i în consecin?ă solicită respingerea acestui capăt ca fiind neîntemeiată în fapt ?i îndrept. Cât prive?te capătul 2 de cerere privind obligarea la luarea în calcul a veniturilor brute realizate în raport cu veniturile suplimentare încasate; solicităm respingerea acestei obliga?ii ca. fiind nefondată raportat la dispozi?iile art. 165 din Legea nr .263/2010, la determinarea punctajelor anuale, corespunzătoare perioadelor de activitate lucrate pana la data de 0l .04.2001 se utilizează salariile brute sau nete, după caz, a?a cum sunt înregistrate în carnetul de munca. Dispozi?iile art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevăd clar care sunt veniturile care se au in vedere la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă astfel: salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991 ; salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991 . Într-adevăr, art. 165 vorbe?te despre valorificarea salariilor (brute, nete, conform periodizărilor legii), înscrise în carnetele de muncă. Din aceasta perspectiva, nu se pot da preferin?e unor adeverin?e, care, cu privire la salariul tarifar (brut ori net), ar contrazice carnetul de munca, asemenea adeverin?e având valoare probantă numai în privin?a unor elemente concret individualizate ?i automat, necuprinse în respectivul carnet (sporuri, adaosuri pe lângă salariul de baza, salarii efectiv realizate diferite de salariul tarifar, dacă forma de retribuire ar fi autorizat aceasta - cum ar fi fost: în acord, regie, după timp, etc.). Cât prive?te capătul 2 de cerere privind veniturile suplimentare ob?inute reprezentând, acord global, spor ore suplimentare, spor vechime, spor de noapte, spor fidelitate ?i prime, facem următoarea precizare: sporul de noapte spor fidelitate, a fost avute în vedere fapt ce rezultă din buletinul de calcul date privitoare la activitatea în „muncă - coloana Alte sporuri în procent %, conform înscrieri din carnetul de muncă poz.26; spor fidelitate, a fost avute în vedere fapt ce rezultă din buletinul de calcul date privitoare la activitatea în muncă - coloana Alte sporuri în sumă; spor vechime până la data de 01.04.1992 a fost avute în vedere fapt ce rezultă din buletinul de calcul date privitoare la activitatea în muncă - coloana spor vechime în procent % conform art. 165 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 actualizată. Totodată solicităm onoratei instan?e să constate neconcordan?a dintre sporul de vechime men?ionat în adeverin?a nr .2385/16.04.2021 ?i înscrierile din carnetul de muncă, exemplu perioada 0l .06.1993 - 02.07.1993 (poz.26 CM), sumele men?ionate în adeverin?a nr .2385/16.04.2021 eliberată de IMSAT, conform men?iunilor făcute de angajator. acordul global, NU ESTE venit. suplimentar la 'salariul de încadrare, ci venituri- realizate lunar ca urmare a formei de salarizare. Adeverin?a nr .2385/16.04.2021 eliberată de IMSAT, NU îndepline?te condi?iile minime de fond prevăzute art. 165 alin. 2 din Legea nr .263/2010 actualizată coroborat cu dispozi?iile art. 127 lit. e) - lit. f) din HG nr. 257/201 1, deoarece, NU rezultă Care este salariul de încadrare, denumirea sporurilor ?i temeiul legal în baza căruia au fost acordate(art. din actul normativ) veniturile men?ionate în adeverin?ă. Totodată solicităm să ave?i în vede faptul că dispozi?iile legale privind salarizarea în acord din Legea nr.57/ 1974 au produs efecte începând cu 1 februarie 1975, iar începând cu data de 1 3.09.1983 dispozi?iile legale din Legea nr.57/ 1974, au fost abrogate de Decretul nr. 335/1983 ?i Legea nr. 14/1990 legea salarizării. Nu pot fii avute în vedere venituri în baza unor dispozi?ii legale abrogate respectiv aferente perioadei 13. 09.1983 - iulie 1993. Dispozi?iile legale produc efecte de la intrarea tor în vigoare si până la abrogare NU ?i după această dată . Alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, eviden?iate împreună cu salariile aferente în statele de plată ?i pentru care s-a datorat ?i s-a virat contribu?ia de asigurări sociale". Eliberarea unei adeverin?e conform legisla?iei în vigoare presupune implicit ?i ca această adeverin?ă să aibă temeiul legal (art. din actul normativ) al acordării acestor venituri cât ?i faptul că a plătit contribu?ia de asigurări sociale la sistemul public de pensii pentru sumele men?ionate în adeverin?ă. In toate cazurile, adeverin?a trebuie să cuprindă exact tipul componentei salariale care intra în venitul total-brut/net, cuantumul ?i temeiul acordării acesteia, pentru a se putea verifica atât temeinicia, cât ?i realitatea preten?iilor din perspectiva existentei vreunor diferen?e implicit a izvorului lor), fa?ă de elementele deja valorificate, caci numai în condi?iile culpei strict dovedite a Casei de Pensii de a nu le fi luat în calcul, de?i erau prevăzute de lege, răspunderea noastră ar putea fi atrasă, iar ac?iunea ar avea obiect privind valorificarea acestei adeverin?e. Adeverin?a nu poate fi valorificată în forma emisă de angajator, întrucât angajatorul N U ?i-a asumat responsabilitatea men?ionării aspectului re?inerii ?i virării contribu?iei de asigurări sociale pentru sumele men?ionate în adeverin?ă acesta nefăcând nici o men?iune în acest sens. Învederăm onoratei instan?e să, constate că fa?ă de cele - precitate mai sus, adeverin?a nr. 2385/16.04.2021 eliberată de •IMSAT, trebuiau să fie întocmită „conform legisla?iei în vigoare art. 165 alin.2 din Legea nr. 263/2010 -, respectiv sa indice, Salariul de încadrare ?i dispozi?ia legată astfel 'cum impun dispozi?iile art. 127 alin. 2 nr. 257/2011 Pentru „aprobarea normelor de „aplicare a Legii nr. 263/2010, si punctul VI. • din Anexa 5 la H.G. nr. 25 7/2011, printre altele, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata, perioada în care a primit sporul ?i în baza căruia s-a acordat. Aceste cerin?e se aplica mutatis mutandis pentru atestarea oricărei categorii de venituri a căror valorificare se solicita de pensionar în cadrul unei cereri de recalculare, inclusiv în cazul veniturilor suplimentare, în scopul respectării principiului contributivităţii (in interpretarea statuata de Înalta Curte de Casa?ie si Justi?ie în deciziile nr. 19/2011 ?i nr. 19/2012), sens în care din adeverin?a eliberată trebuia sa rezulte cu claritate tipul de venit ob?inut, perioada acordării, temeiul juridic, precum si daca a fost sau nu inclus în baza de calcul pentru plata contribu?iilor de asigurări sociale. Or, în cauza de fata, datorita modului lacunar si confuz, în care este întocmită adeverin?a, nu se poate verifica daca veniturile a căror valorificare se solicită, îndeplinesc condi?iile pentru a fi avute în vedere la recalcularea pensiei. Adeverin?a ar trebui sa ateste cu claritate care este salariul de încadrare ?i salariul realizat, temeiul juridic si daca pentru aceste venituri au fost achitate contribu?iile la asigurările sociale. cu respectarea ?i a celorlalte cerin?e care deriva din dispozi?iile HG nr. 257/2011. Dispozi?iile art. 92 alin. 2 din Legea nr. 263/-2010 indica cum se determina punctajul mediu anual, pe baza căruia se calculează cuantumul pensiei cuvenite, anume prin raportare la salariul mediu brut lunar individual, care a constituit baza de calcul a contribu?iei de asigurări sociale la câ?tigul salarial mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica. Din lecturarea adeverin?ei nu rezulta plata CAS, iar in lipsa dovezii plătii CAS pentru veniturile în discu?ie, reclamanta sus?ine fără temei legal aplicarea principiului contributivitatii. A?adar, cum principalul element obiectiv apt sa conducă la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenite din fostul sistem de asigurări sociale de stat il reprezintă condi?iile de asigurări sociale plătite, înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a re?inut ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul numai acele sporuri si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul / angajatul a plătit contribu?ia pentru asigurări sociale de stat, cerin?ă neîndeplinită în cauza. Nu se men?ionează care sunt sumele plătite cu acest titlu CAS, pentru a se putea verifica daca CAS-ul a fost calculat prin raportare la toate veniturile realizate de angajat nu poate reprezenta o dovada a faptului ca pentru veniturile ob?inute sporadic de angajat au fost plătite contribu?iile de asigurări sociale, pentru. a fi incident in cauza principiul contributivitatii. În plus afirma?ia generica înscrisa in adeverin?a potrivit căreia. „CAS a fost achitat ?i virat nu echivalează cu asumarea răspunderii angajatorului privind plata acestei contribu?ii pentru sumele atestate de adeverin?a, in condi?iile in care nu sunt specificare sumele virate cu acest titlu - către buget. În lipsa elementelor mai sus specificate si implicit în lipsa unor dovezi concrete cu privire la plata efectiva a CAS-ului pentru aceste venituri , nu se poate da eficienta Deciziei nr. 19/17.10.2011 ?i nr. 19/2012 pronun?ate de Înalta Curte de Casa?ie si Justi?ie. Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie prin pronun?area Deciziei nr. 19/2012 ?i nr. 19/2011 a specificat în mod clar faptul că, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public. daca au fost incluse in salariul brut ?i, pentru acestea, s-a plătit contribu?ia de asigurări sociale ta sistemul public de pensii. Pentru a fii avute în vedere Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a stabilit 2 condi?ii: să fii fost incluse în salariul brut să fie plătită contribu?ia de asigurări sociale ta sistemul public de pensii. Ori din lecturarea adeverin?ei NU rezultă aceste condi?ii impuse de legiuitor. Nu se poate prezuma plata efectivă a contribu?iei doar pentru că în temeiul legisla?iei în vigoare din perioada de referin?ă, exista o obliga?ie a angajatorului de a plăti CAS prin raportare ta toate veniturile brute realizate de angaja?ii săi. Un asemenea ra?ionament ar presupune valorificarea în mod automat ta calculul drepturilor de pensie, pentru to?i pensionarii, a tuturor veniturilor ob?inute vreodată de ace?tia, indiferent cu ce titlu au fost realizate ?i indiferent dacă există dovezi de plată a CAS-ului. O atare solu?ie nu este posibilă în contextul legisla?iei în vigoare Legea nr .263/2010, care impune condi?ii de valorificare a veniturilor ob?inute de fo?tii angaja?i în perioada anterioară datei de Ol .04.2001 conform prevederilor art. 165. Dispozi?iile art. 45 alin. 1 din Legea nr.263/2010 prevăd în mod clar - În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribu?ia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator ?i asigurat". Nu se poate face abstrac?ie de prevederile art.45 alin. 1 ?i art. 165 din Legea nr .263/2010, căci acestea sunt norme speciale în raport cu cele ale art. 2 din lege, care reglementează principiul contributivită?ii, având deci aplicabilitate prioritară în raport cu norma generală, atât timp cât sunt în vigoare. Acesta este ?i motivul avut în vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile solicitate a fi avute în vedere, în categoria sporurilor cu caracter permanent prevăzute de Legea nr.49/1992, precum ?i men?iunile prevăzute la art. 1 27 din -HG nr.257/201 1 care prevăd în mod clar care sunt sporurile care se pot valorifica Ia stabilirea ?i/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, acestea fiind men?ionate în anexa nr. 1 5. Nu toate veniturile -acordate pot fii avute în vedete, -unele sunt sporuri cu caracter permanent care se pot {ud în calcul altele reprezintă diferen?e dintre salariul de încadrare ?i salariul plătit, altele s-au plătit- din fondul de salarii stabilit prim Decret ?i asupra cărora nu s-au plătit contribu?ii, ..etc. Ori, contribu?ia de asigurări sociale conform actelor normative în vigoare acte normative care prevedeau la art. 65 alin. 2 din Legea nr. 3/1977, coroborat cu art. 71 alin. 1 din Legea nr.27/1966, contribu?ia de 2% se calcula la salariul tarifar lunar de încadrare + sporurile cu caracter permanent . Contribu?ia individuala de asigurări sociale, care se retine de la asigurat, ?i nu de la angajator, a fost introdusa prima oara în legisla?ia de asigurări sociale prin Legea 19/2000. Este lesne de observat, la o prima lecturare a actelor normative care reglementau obliga?ia de plata a contribu?iei de asigurări sociale de stat Decretul nr. 389/1972, Legea nr .49/1972), plata contribu?iei de asigurări sociale de stat era obliga?ia angajatorului, ?i nu a angajatului, având obliga?ie contribu?iei la pensia suplimentara. Potrivit dispozi?iilor Legii nr. 263/2010 ?i HG nr.257/2011 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aplicabile atât la stabilirea drepturilor de pensie, cât ?i la recalcularea acestora, criteriile determinante pentru valorificarea veniturilor suplimentare.- la calculul acestora sunt următoarele: aceste venituri să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legisla?iei anterioare ?i să fi fost înregistrate în carnetul de muncă până la data de 1 aprilie 1992(data intrării în vigoare a Legii nr.49/1992 privind modificarea ?i completarea unor reglementări din legisla?ia de asigurări sociale), iar ulterior acestei date, să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea, din baza de calcul a .pensii(or conform legisla?iei anterioare ?i să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverin?ele eliberate de unită?i, conform legisla?iei în vigoare. Având in vedere cele men?ionate mai sus daca am fii obliga?i la luarea în calcul a veniturilor men?ionate în adeverin?a ce face obiectul contesta?iei, ar însemna o încălcare a prevederilor art. 1 65 alin.2 din Legea nr. 263/2010 ?i art. 127 alin. 2 lit. e -f)) raportat la dispozi?iile art. 2 din Legea nr. 263/2010 modificata privind principiul obligativită?ii si principiul contributivităţii. ?inând seama de cele de mai sus considerăm preten?iile reclamantei ca fiind nefondată ?i în consecin?ă solicităm respingerea ac?iunii formulată de Soria Dănu?, ca fiind neîntemeiate în fapt ?i în drept. In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozi?iile art. 2, art.45 ?i art. 165 din -Legea nr, 263/2010 modificată, dispozi?iile art. 127 alin.2 lit. e) - lit. f) ?i MENTIUNILE de Ia pct. VI din Anexa nr. 15 din HG nr.257/2011, dispozi?iile art. 65 alin.2 din Legea nr.3/1977, dispozi?iile art. 71 alin. 1 din Legea nr .27/1966, Legea nr.49/1992, Decretul nr.389/1972 ?i dispozi?iile art. 62 raportat la art. 65, din Legea nr.57/1974, ?i Decizia nr. 19/2012 pronun?ată de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?iei . În susţinerea întâmpinării s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri. Prin sentinţa civilă nr. 456/2022 din 31 martie 2021, Tribunalul Gorj – Secţia de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Ilfov”, fiind inserat dintr-o eroare materiala de redactare, si inlocuirea cu pargraful : „Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Sec?ia Conflicte de Muncă ?i Asigurări Sociale la data de 15.02.2022, sub nr.606/95/2022, reclamanta Societatea Succes Nic Com S.R.L., prin administrator judiciar Siomax S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Berchisan Mariana, Korondi Adel Erika, Man Aureliana Dana Maria, Popa Claudia Nicoleta, Puşcaş Emilia şi Trif Florin, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: - obligarea pârâtei Berkişan Mariana la plata sumei de 3.214,88 lei; - obligarea pârâtei Korondi Adel Erika la plata sumei de 3.214, 88 lei; - obligarea pârâtei Puşcaş Emilia la plata sumei de 3.214,88 lei ; - obligarea pârâtei Popa Claudia Nicoleta la plata sumei de 3.214,88 lei ; - obligarea pârâtului Trif Florin la plata sumei 3.214,88 de lei, - obligarea pârâtei Man Aureliana Dana Maria la plata sumei 2.521,80 lei, pe fondul antrenării răspunderii patrimoniale (art. 254 şi urm. Codul muncii), pentru prejudiciul creat societăţii de către pârâţi, sume actualizate la data plăţii efective. A solicitat reclamanta, de asemenea, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtele au fost salariatele societăţii, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Toate cele cinci angajate ale unităţii reclamante şi-au desfăşurat activitatea în calitate de lucrători gestionari la punctul de lucru Magazin Succes 1 Milenium din localitatea Turda, judeţul Cluj. Începând cu data de 28.04.2020, a început operaţiunea de inventariere a gestiunii de marfă din cadrul magazinului Magazin Succes 3 Zambilelor din localitatea Turda, judeţul Cluj. În urma desfăşurării întregii operaţiuni de inventariere, s-a întocmit procesul-verbal de constatare închidere punct de lucru nr. 523/28.04.2020, prin care s-a stabilit un prejudiciu de recuperat în valoare de 18.596,20 lei, de la salariaţii societăţii reclamante care şi-au desfăşurat activitatea la acest punct lucru, respectiv pârâtele din prezenta cerere de chemare în judecată. Inventarierea s-a efectuat, avându-se în vedere soldul de la data de 15.02.2018 (data ultimului inventar) şi până la data de 10.10.2019. Cum acoperirea prejudiciului nu s-a produs, singura cale aflată la îndemâna angajatorului păgubit este aceea de a promova o acţiune în realizare pentru repararea prejudiciului în sumă de 18.596,20 lei şi de a obţine o hotărâre judecătorească definitivă în acest sens. Potrivit dispoziţiilor art. 254 alin. (l) din Codul muncii, salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale aduse angajatorilor din vina şi în legătură cu munca lor. Din analiza prevederilor art. 254 alin. (l) Codul muncii rezultă că pentru a exista răspundere patrimonială a salariatului este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită şi personală a salariatului săvârşită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia (culpa) salariatului. Prin derogare de la prevederile art.254 alin.(l) din Codul muncii, în ipoteza răspunderii gestionarului, dispoziţiile art.25 din Legea nr.22/1969 instituie o prezumţie simplă de culpă în sarcina angajatului ce are calitatea de gestionar, pentru pagubele cauzate în gestiune şi implicit, prezumă existenţa raportului de cauzalitate dintre neîndeplinirea de către gestionar a obligaţiilor de serviciu şi prejudiciul produs. Legea nr.22/1969 stabileşte un regim special de răspundere, derogatoriu de dreptul comun, gestionarul fiind cel care trebuie să dovedească faptul că lipsurile în gestiune nu se datorează culpei sale. Potrivit art.1 din Legea nr.22/1969, prin gestionar se înţelege acel angajat al unui agent economic, autoritate sau instituţie publică ce are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea chiar şi temporară, indiferent de modul de dobândire şi de locul unde se află bunurile. A mai arătat reclamanta că pârâtele au fost angajate, aşa cum reiese din contractele lor individuale de muncă, pe postul de lucrător gestionar, iar din fişa postului rezultă că acestea, în calitate de lucrători gestionari, asigurau gestiunea fizică a stocului de marfă, expediau marfa către client, încasau contravaloarea mărfii, efectuau recepţia fizică a mărfii în gestiune, păstrau marfa în spaţiile destinate vânzării, depozitau, manipulau şi transportau mărfurile, încasau instrumentele de plată, introduceau marfa în stoc în baza documentelor de livrare, efectuau operaţiuni de intrare în stoc a mărfii, efectuau transferurile de marfă din stocul central în substocuri şi retur, emiteau avize de expedi?ie a mărfii, răspundeau de gestionarea corectă a valorilor materiale şi băneşti avute în primire. Pârâtele aveau atribuţii de gestionar în înţelesul prevederilor art. l din Legea nr.22/1969, astfel că în sarcina lor operează prezumţia simplă de culpă pentru producerea pagubelor constatate în gestiune, instituită de art.25 din Legea nr. 22/1969, motiv pentru care, prin excepţie de la regula cu caracter general instituită de art.272 Codul muncii, le revenea obligaţia de a răsturna prezumţia de culpă, prin dovedirea unor cauze care exclud culpa lor. De asemenea, cu privire la fapta ilicită, ca element al răspunderii patrimoniale a salariatului, aceasta trebuie săvârşită de salariat în legătură cu munca sa, reprezentând orice faptă comisivă sau omisivă a salariatului ce presupune fie neexecutarea obligaţiilor de serviciu şi orice alte acte omisive în raport cu obligaţiile de serviciu, fie încălcarea unor dispoziţii prohibitive a contractului individual de muncă, regulamentului intern sau a legii. Obligaţiile pârâtelor se regăsesc în fişa postului de lucrător gestionar, iar executarea necorespunzătoare a acestor obligaţii atrage antrenarea răspunderii patrimoniale. A arătat reclamanta că pârâtele nu şi-au respectat obligaţiile de serviciu şi şi-au încălcat obligaţiile în legătură cu munca, specifice gestionarului, aşa cum se regăsesc în fişa postului, au cauzat din culpa şi în legătură cu munca lor o pagubă materială angajatorului, pentru cure se impune să răspundă patrimonial în temeiul normelor şi principilor răspunderii contractuale. În ceea ce priveşte întinderea prejudiciului ce se impune a fi reparat de către pârâte, a men?ionat că art. 255 alin. (l) din Codul muncii, a reglementat caracterul divizibil al răspunderii, prevăzând că, atunci când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei, prevederi similare fiind prevăzute de art. 27 alin. (l) din Legea nr. 2/1969. În speţă, se apreciază că sunt întrunite condiţiile antrenării răspunderii patrimoniale impuse imperativ de cadrul legal, respectiv: - calitatea de salariat a persoanelor care au produs prejudiciul - la data producerii evenimentului, pârâtele fiind parte a unui raport juridic de muncă tipic, stabilit pe perioada nedeterminată, respectiv pentru timp normal de muncă - conform raport Revisal; - fapta ilicită a salariatului să fie săvârşită în legătură cu munca sa; pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei este în raport cu obligaţiile de serviciu, ce decurg din contractul individual de muncă şi fişa postului; - prejudiciul, ca modificare a patrimoniului realizată, în speţă, prin diminuarea activului, ca urmare a săvârşirii faptei ilicite a salariatelor, este în cuantum de 31.672,90 lei şi îndeplineşte în mod cumulativ cerinţele sinequanon impuse de normele legale; a) este real, adică determinat pe baza unor analize economice concrete - în speţă valorificarea inventarului, salariatul nefiind ţinut să răspundă pentru valori pierdute din patrimoniul angajatorului din alte cauze; b) este cert, atât în ceea ce priveşte existenţa cât şi evaluarea sa; c) este cauzat direct angajatorului; d) este material, condiţie care rezultă din cuprinsul dispoziţiilor art. 254 din Codul muncii, unde se prevede expres faptul că salariaţii răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina legătură cu munca lor. - raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul cauzat. Răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generală de salariaţi din vina şi în legătură cu munca lor - în speţă determinarea raportului de cauzalitate recunoscută de către pârâte; - vinovăţia este o condiţie a răspunderii patrimoniale fără de care aceasta nu există. Vinovăţia presupune discernământul salariatului, respectiv capacitatea acestuia de a-şi reprezenta fapta şi efectul ei păgubitor şi voinţa liberă, existentă în momentul săvârşirii faptei prejudiciabile. În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.254 şi următoarele din Codul muncii, art.1270 Cod civil şi art.1516 Cod civil. Reclamanta a solicitat judecarea cauzei inclusiv în lipsa reprezentantului legal/ convenţional al societăţii, potrivit dispoziţiilor art. 223 şi art. 411 Cod de procedură civilă. În dovedirea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, expertiza contabilă, orice altă probă necesară concludentă şi utilă soluţionării cauzei. Pârâtele au formulat întâmpinare în cauză prin care au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj. În apărare, au arătat că prezentul dosar are ca obiect un conflict de muncă, astfel cum este acesta definit prin art.231 Codul Muncii republicat. Potrivit art.208 din Legea 62/2011, conflictele de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal. Potrivit art.210 din aceeaşi lege , cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. Prin urmare, competenţa teritorială astfel cum este ea prevăzută în textele de lege mai sus indicate este una exclusivă.Sediul reclamantei este în localitatea Voluntari care intră în raza teritorială a Tribunalului Ilfov. Solicită a?adar admiterea excep?iei ?i declinarea competen?ei de solu?ionarea a acestui dosar a Tribunalului Ilfov. Pe fondul cauzei, pârâţii au solicitat respingerea ac?iunii. În proba?iune, pârâtele au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri arătând că sunt de acord cu efectuarea expertizei contabile dar şi cu alte probe a căror necesitrate reiese din dezbateri. Reclamanta Societatea Succes Nic Com S.R.L. a formulat ?i depus la dosar note de ?edin?ă prin care a solicitat respingerea excep?iei necompeten?ei teritoriale a Tribunalului Gorj, invocată de către pârâte prin întâmpinare, apreciind că Tribunalul Gorj- Sec?ia Conflicte de Munca ?i Asigurări Sociale este competent să soluţioneze cauza ce face obiectul prezentului dosar. În motivarea notelor de şedinţă, reclamanta a invocat dispozi?iile art.269 din Codul muncii, potrivit căruia:,,(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competen?a instan?elor judecătore?ti, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instan?ei competente în a cărei circumscrip?ie reclamantul î?i are domiciliul sau re?edin?a ori, după caz, sediul”. Pe fondul cauzei, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată a?a cum a fost formulată, arătând că prejudiciul suferit ca modificare a patrimoniului, prin diminuarea activului ca urmare a săvâr?irii faptei ilicite a pârâ?ilor, este în cuantum de 18.596,20 lei ?i întrune?te, în mod cumulativ, cerin?ele sine qua non impuse de normele legale. La termenul de judecată din data de 31.03.2022, Tribunalul Gorj a pus în discuţie excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârâţi prin întâmpinare şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acestei excepţii. Prin sentinţa civilă nr. 536/2022 din data de 31.03.2022, Tribunalul Gorj a admis excepţia de necompetenţă teritorială raporta la prevederile art.129 alin. (2) pct. 3, art.130 alin. (2) şi art. 132 Cod procedură civilă, reţinând, în esenţă, faptul că în ceea ce prive?te competen?a de solu?ionare a litigiilor de muncă, în cazul în care litigiul a fost promovat de angajator, competen?a teritorială exclusivă de solu?ionare a cauzei este stabilită de lege în favoarea tribunalului în a cărui rază se află sediul reclamantului. Or, în speţă, Tribunalul Gorj a reţinut faptul că sediul societă?ii, stabilit prin actul constitutiv ?i men?ionat în registrul comer?ului, este în jude?ul Ilfov. Pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov. La data de 15.04.2022 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov dosarul nr. 606/95/2022. Prin încheierea de şedinţă din data de 08.06.2022, Tribunalul Ilfov a constatat că este competent general, material şi teritorial în soluţionarea cauzei”. Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Ilfov. Pronunţată astăzi 13.02.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

30 ianuarie 2023, ora 09:00
Complet: F3 LMAS
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea la data de 13.02.2023. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, 30.01.2023.

16 ianuarie 2023, ora 09:00
Complet: F3 LMAS
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Amână pronunţarea în cauză la data de 30.01.2023, pentru când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16.01.2023.

21 septembrie 2022, ora 09:00
Complet: F3 LMAS
Tip soluție: Respinge cererea
Soluția pe scurt: Respinge cererea, ca neîntemeiată. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Ilfov. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 21.09.2022.

7 septembrie 2022, ora 11:00
Complet: F3 LMAS
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Tribunalul reţine cauza in pronunţare pe fondul cauzei si amana pronunţarea la data de 21.09.2022, pentru când soluţia urmează a fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 07.09.2022.

8 iunie 2022, ora 10:00
Complet: F3 LMAS
Tip soluție: Amână cauza
Soluția pe scurt: Pentru ca reclamanta să depună toate înscrisuri



3. Numărul dosarului: 606/95/2022
Data înregistrării: 15 februarie 2022, ora 15:32:00
Data ultimei modificări: 12 aprilie 2022, ora 09:19:10
Instanță: Tribunalul Gorj
Secție: Secţia CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Materie: litigii de muncă
Obiect: acţiune în răspundere patrimonială
Stadiu procesual: Fond

Părți:
SOCIETATEA SUCCES NIC COM SRL PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR SIOMAX S.P.R.L. ÎN CONSORŢIU CU CITR FILIALA BUCUREŞTI S.P.R.L. - Reclamant
BERCHISAN MARIANA - Pârât
KORONDI ADEL ERIKA - Pârât
PUŞCAŞ EMILIA - Pârât
POPA CLAUDIA NICOLETA - Pârât
TRIF FLORIN - Pârât
MAN AURELIANA DANA MARIA - Pârât

Ședințe:
31 martie 2022, ora 09:00
Complet: CMAS08D
Tip soluție: Declină soluţionarea cauzei
Soluția pe scurt: Admite excep?ia de necompeten?ă teritorială a instan?ei invocată de pârâ?ii Berchisan Mariana , Korondi Adel Erika , Puscas Emilia si Popa Claudia Nicoleta , împotriva reclamantei Societatea Succes Nic Com S.R.L., prin administrator judiciar SIOMAX SPRL, cu sediul procedural ales în Municipiul Tg-Jiu, Strada Aleea Macului, Nr. 1. Jude?ul Gorj si , în consecin?ă: Declină competen?a de solu?ionare a cauzei formulată de reclamanta Societatea Succes Nic Com S.R.L., prin Administrator judiciar SIOMAX SPRL, în consor?iu cu CITR Filiala Bucure?ti SPRL, prin SIOMAX SPRL, în contradictoriu cu pârâ?ii Berchisan Mariana , Korondi Adel Erika , Puscas Emilia si Popa Claudia Nicoleta în favoarea Tribunalului Ilfov. Fără cale de atac. Pronun?ată la data de 31.03.2022, prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor de către grefa instan?ei.



Pagina principală