Informații dosare ce cuprind 6682/866/2024

(date furnizate de portalul instanțelor de judecată)

1. Numărul dosarului: 6682/866/2024
Numărul vechi:
Data înregistrării: 2 octombrie 2024, ora 11:40:00
Data ultimei modificări: 20 iunie 2025, ora 09:34:59
Instanță: Judecătoria Pașcani
Secție: Civil
Materie: Civil
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond

Părți:
MORARU GEORGETA - Reclamant
LIFERIE NICOLETA - Pârât
ANDRONIC CRISTINA - Pârât
MOLODOI ANA GHEORGHIŢA - Pârât
APĂVĂLOAE IONUŢ - Pârât
CIUPOG CARMEN ELENA - Pârât
RUSU MIHAI - Pârât
RUSU GHEORGHE - Pârât
RUSU MARIA - Pârât

Ședințe:
18 iunie 2025, ora 14:00
Complet: C3 civil CC
Tip soluție: Admite cererea
Soluția pe scurt: Dosar nr. 6682/866/2024 ÎNCH. Admite cererea de îndreptare a erorilor materiale, formulată de către reclamanta Moraru Georgeta. Dispune îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr. 866/2025 din dosarul nr. 6682/866/2024 al Judecătoriei Paşcani,, în sensul de a se menţiona în mod corect: ,, INSTANŢA, Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 02.10.2024 sub nr. 6682/866/2024, reclamanta Moraru Georgeta a solicitat instan?ei ca prin hotărârea pe care o va pronun?a în contradictoriu cu pârâ?ii Liferie Nicoleta, Andronic Cristina, Molodoi Ana Ghoerghi?a, Apăvăloae Ionu?, Ciupog Carmen Elena, Rusu Mihai, Rusu Gheorghe ?i Rusu Maria să constate prescrip?ia dreptului pârâ?ilor de a cere executarea silită a sentin?ei civile nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr.1899/866/2009, definitivă, în sensul recuperării sumelor stabilite cu titlu de sulte în favoarea pârâ?ilor. În motivare, reclamanta a arătat, în esen?ă, că prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr.1899/866/2009, definitivă, s-a admis ac?iunea formulată de reclamantă ?i s-a dispus ie?irea din indiviziune cu privire la suprafa?ele de teren ce au făcut obiectul judecă?ii, în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expert Mangalagiu Ioan. În urma atriburii loturilor, în sarcina reclamantei s-a stabilit obliga?ia de plată a unor sulte către pârâ?ii din prezenta cauză sau autorii lor. După rămânerea definitivă a hotărârii, singura persoană care a solicitat plata sultei a fost defuncta Munteanu Aglaia, căreia reclamanta i-a achitat suma de 3367,544 lei, cf. Declara?iei autentificate nr. 158/05.02.2014, celelalte păr?i nefăcând nici un demers în acest sens, de?i reclamanta ?i-a arătat disponibilitatea. Întrucât au trecut peste 10 ani de la rămânerea definitivă a titlului executoriu, reclamanta solicită instan?ei să constate ca fiind intervenită prescrip?ia dreptului pârâ?ilor de a primi sultele. Mai mult, formulează această solciitare pentru radierea acestei sarcini din cartea funciară, pârâ?ii având înscris un drept de ipoteză. În drept, invocă dispoziţiile art. 35, art. 125 ?i art. 706 Cod procedură civilă. În dovedire, solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri. Cererea a fost în mod legal timbrată (f.6). În temeiul art. 201 alin. (1) Cod procedură civilă, s-a dispus comunicarea cererii introductive ?i a înscrisurilor doveditoare către pârâ?ii Liferie Nicoleta, Andronic Cristina, Molodoi Ana Ghoerghi?a, Apăvăloae Ionu?, Ciupog Carmen Elena, Rusu Mihai, Rusu Gheorghe ?i Rusu Maria, însă ace?tia nu au depus întâmpinare. Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri. Din oficiu, a fost ata?ată forma definitivă a sentin?ei civile nr. 2892/25.10.2013 pronun?ată în dosarul nr. 1899/866/2009 al Judecătoriei Pa?cani. Analizând ansamblul probator administrat în cauză instan?a re?ine următoarele: În fapt, prin sentin?a civilă nr. 2892/25.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare, instan?a a hotărât următoarele: “Respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Moraru Georgeta, domiciliată în sat şi comuna Cordun, judeţul Neamţ în contradictoriu cu pârâta Apăvăloae Ioana, domiciliată în Braşov, strada Aluniş, bloc 4, ap. 4. Admite acţiunea formulată de reclamanta Moraru Georgeta în contradictoriu cu pârâţii Munteanu Aglaia, domiciliată în comuna Oţeleni, strada Principală, nr. 21 judeţul Iaşi, Andronic Gheorghe, domiciliat în comuna Doljeşti, strada Bisericii, judeţul Neamţ, Liferie Nicoleta, domiciliată în Mangalia, Şoseaua Constanţei, nr. 50, bloc A5, sc. B, ap. 23, judeţul Constanţa ( prin mandatar Andronic Lucica, domiciliată în sat şi comuna Doljeşti, judeţul Neamţ, Andronic Cristina, domiciliată în sat şi comuna Doljeşti, judeţul Neamţ (prin mandatar Andronic Lucica ), Molodoi Ana Gheorghiţa, domiciliată în sat şi comuna Doljeşti, judeţul Neamţ (prin mandatar Andronic Lucica ), Rusu Mihai, domiciliat în comuna Strunga, nr. 126, judeţul Iaşi, Rusu Gheorghe, domiciliat în Lunca Bradului, nr. 225, judeţul Mureş, Rusu Maria, domiciliată în Iaşi, strada Pantelimon Halipa, nr. 5, bloc G2, sc. B, et. 4, ap. 10, Apăvăloae Ionuţ, domiciliat în Braşov, strada Aluniş, bloc 4, ap. 4, Ciupog Carmen Elena, domiciliată în Braşov, strada Aluniş, bloc 4, ap. 4, Aniţoae Mihai Daniel, domiciliat în sat şi comuna Oţeleni, judeţul Iaşi, Zet Ciubotaru Adriana, domiciliată în sat şi comuna Oţeleni, judeţul Iaşi, Moraru Gheorghe, domiciliat în comuna Oţeleni, strada Principală, nr. 950, judeţul Iaşi. Constată că părţile se află în indiviziune cu privire la suprafaţa de teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 101655/12.06.1995 emis pe numele Munteanu Aglaia, Andronic Aneta, Cudalb Maria, Rusu Elena, Moraru Georgeta. Constată că suprafaţa de 436,8 mp teren situat în tarlaua 24 identificată în planul de situaţie nr. 1 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 24 vol. II ) este proprietatea pârâţilor Aniţoae Mihai Daniel şi Zet Ciubotaru Adriana conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1749/08.08.2006. Constată că suprafaţa de 1457,8 mp teren situat în tarlaua 20 identificată în planul de situaţie nr. 2 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 25 vol. II ) este proprietatea reclamantei şi a pârâtului Moraru Gheorghe conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 72/1101.2010. Constată că suprafaţa de 3013 mp teren situat în tarlaua 20 identificată în planul de situaţie nr. 2 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 25 vol. II ) este proprietatea reclamantei şi a pârâtului Moraru Gheorghe conform sentinţei civile nr. 1184/29.04.2011 a Judecătoriei Paşcani. Omologhează raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan. Omologhează raportul de expertiză pentru evaluarea proprietăţii imobiliare întocmit în cauză de expertul Ciubotariu Dumitru Cornel. Dispune ieşirea din indiviziune a părţilor în modalitatea atribuirii în natură şi, ca efect al partajului, atribuie bunurile după cum urmează: Atribuie reclamantei Moraru Georgeta în deplină proprietate şi liniştită posesie următoarele suprafeţe de teren în valoare totală de 39631,94 lei: 1. suprafaţa de 2818,2 mp teren intravilan situat în tarlaua 20 identificată în planul de situaţie nr. 2 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 25 vol. II ) ca fiind lotul nr. 1 delimitat de punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13,1; 2. suprafaţa de 5000 mp teren arabil extravilan situat în tarlaua 27/2 parcela 317/53 identificată în planul de situaţie nr. 3 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 26 vol. II ). Atribuie pârâţilor Rusu Mihai, Rusu Gheorghe şi Rusu Maria următoarele suprafeţe de teren în valoare totală de 17024,92 lei: 1. suprafaţa de 1300 mp teren fâneţe extravilan situat în tarlaua 29 parcela 330/31 identificată în planul de situaţie nr. 4 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 27 vol. II ); 2. suprafaţa de 2500 mp teren arabil extravilan situat în tarlaua 29/2 parcela 329/276 identificată în planul de situaţie nr. 8 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 30 bis vol. II ); 3. suprafaţa de 5627 mp teren păşune extravilan situat în tarlaua 31 parcela 344/82 identificată în planul de situaţie nr. 9 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 31 vol. II ). Atribuie pârâţilor Apăvăloae Ionuţ şi Ciupog Carmen Elena în indiviziune următoarele suprafeţe de teren în valoare totală de 16835 lei: 1. suprafaţa de 5000 mp teren fâneţe extravilan situat în tarlaua 41/111 parcela 500/111 identificată în planul de situaţie nr. 6 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 29 vol. II ); 2. suprafaţa de 2900 mp teren arabil extravilan situat în tarlaua 29/2 parcela 329/22 identificată în planul de situaţie nr. 7 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 30 vol. II ). Atribuie pârâţilor Andronic Gheorghe, Liferie Nicoleta, Andronic Cristina şi Molodoi Ana Gheorghiţa în indiviziune următoarele suprafeţe de teren în valoare totală de 20759 lei: 1. suprafaţa de 4100 mp teren arabil extravilan situat în tarlaua 24/55 parcela 292/55 identificată în planul de situaţie nr. 5 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 28 vol. II ); 2. suprafaţa de 3900 mp teren păşune extravilan situat în tarlaua 31 parcela 344/82 identificată în planul de situaţie nr. 9 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 31 vol. II ). Atribuie pârâtei Munteanu Aglaia în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 1747,2 mp teren intravilan situat în tarlaua 24 identificată în planul de situaţie nr. 1 anexă la raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Mangalagiu Ioan ( f. 24 vol. II ) ca fiind lotul nr. 2 delimitat de haşura de culoare bleu în valoare de 11706,24 lei. Obligă pe reclamanta Moraru Georgeta să plătească cu titlu de sultă următoarele sume: - suma de 3367,544 lei pârâtei Munteanu Aglaia; - suma de 1961,829 lei în indiviziune pârâţilor Andronic Gheorghe, Liferie Nicoleta, Andronic Cristina şi Molodoi Ana Gheorghiţa; - suma de 5885,829 lei în indiviziune pârâţilor Apăvăloae Ionuţ şi Ciupog Carmen Elena; - suma de 5695,909 lei în indiviziune pârâţilor Rusu Mihai, Rusu Gheorghe şi Rusu Maria. Obligă pe pârâţii Andronic Gheorghe, Liferie Nicoleta, Andronic Cristina şi Molodoi Ana Gheorghiţa în solidar să plătească reclamantei suma de 753,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Obligă pe pârâţii Apăvăloae Ionuţ şi Ciupog Carmen Elena în solidar să plătească reclamantei suma de 753,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Obligă pe pârâţii Rusu Mihai, Rusu Gheorghe şi Rusu Maria în solidar să plătească reclamantei suma de 753,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Obligă pe pârâta Munteanu Aglaia să plătească reclamantei suma de 753,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată.” Cu titlu prealabil, în ceea ce prive?te cadrul procesual, instan?a re?ine că astfel cum rezultă ?i din extrasul DEPABD efectuat în cauză, între momentul pronun?ării sentin?ei nr. 2892/2013 ?i data promovării prezentului demers judiciar (02.10.2024), la data de 28.03.2014, a decedat pârâtul Andronic Gheorghe, în prezenta cauză figurând însă fiicele acestuia: Liferie Nicoleta, Andronic Cristina, Molodoi Ana Ghoerghi?a, persoane care au stat în judecată alături de tatăl lor ?i în dosarul nr. 1899/866/2009 al Judecătoriei Pa?cani. În declara?ia autentificată sub nr. 158/ 05.02.2014 de către Notaru Public Tănase Adrian Alin, se consemenază că Munteanu Aglaia a primit de la Moraru Georgeta suma de 3367,544 lei (Ron) reprezentând sultă compensatorie ce i se cuvine, în baza sentin?ei civile de ie?ire din indiviziune nr. 2892/25.10.2013 a Judecătoriei Pa?cani, rămasă definitivă ?i irevocabilă (f.16). În drept, instan?a re?ine că prin ac?iunea în constatare reglementată de art. 35 C. proc. civ., cel care are interes poate să ceară constatarea existen?ei sau inexisten?ei unui drept, cererea neputând fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice cale prevăzută de lege. În acord cu aceste prevederi legale, reclamanta din prezenta cauză urmăreşte să se constate inexisten?a unui drept al pârâ?ilor împotriva sa, reprezentat de creanţele în cuantum de: 1961,829 lei în indiviziune pârâţilor Andronic Gheorghe, Liferie Nicoleta, Andronic Cristina şi Molodoi Ana Gheorghiţa, 5885,829 lei în indiviziune pârâţilor Apăvăloae Ionuţ şi Ciupog Carmen Elena ?i 5695,909 lei în indiviziune pârâţilor Rusu Mihai, Rusu Gheorghe şi Rusu Maria, stabilite prin sentin?a civilă nr. 2892/25.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a cere executarea silită, instanţa reţine că art.6 alin.4 din Codul civil din 2011 stabileşte că prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse în întregime dispoziţiilor legale care le-au instituit, iar această dispoziţie are caracter general şi nu deosebeşte în funcţie de actul care reglementează prescripţia. Această soluţie decurge şi din dispoziţiile tranzitorii reglementate art.201-art.205 din Legea nr.71/2011. Potrivit art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă , dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în conformitate cu art. 7 din acelaşi decret, prescripţia începe să curgă de la data la care s-a născut dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. Potrivit art. 676 alin. (2) C. civ.: " Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora ". De asemenea, conform art. 680 alin. (1) C. civ., ca efect al partajului: " Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite (...)". Potrivit art. 706 alin. (1) C. proc. civ.: "Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani ". Trebuie observat că termenul de prescripţie de 10 ani vizează numai partea din titlu care reprezintă soluţia dată asupra dreptului real imobiliar. Or, prin obligarea reclamantei Moraru Georgeta la plata unei sume de bani, în vederea egalizării valorice a loturilor, pârâ?ii nu au dobândit un drept real imobiliar, ci un drept de creanţă având obligaţia corelativă de plată a unei sume de bani. Aşadar, instanţa va avea în vedere un termen de prescripţie de 3 ani, conform art. 706 alin. (1) C. proc. civ. Termenul de 3 ani începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar în obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data naşterii raportului de drept. Pentru a determina dacă dreptul de a cere executarea silită s-a stins prin împlinirea termenului de 3 ani, instanţa trebuie să verifice în cauză următoarele aspecte: momentul la care termenul de prescripţie a început să curgă, incidenţa unor cauze de suspendare ori de întrerupere a cursului prescripţiei şi, în cele din urmă, dacă termenul s-a împlinit sau nu. Totodată, instanţa constată că, din probatoriul administrat, nu se poate reţine intervenirea vreunei cauze de suspendare sau întrerupere a cursului prescripţiei dreptului de a cere executarea silită. De la data de 16.12.2013 – data rămânerii definitive ?i irevocabile a sentin?ei civile nr. 2892/2013 a început să curgă termenul de prescripţie a dreptului creditorilor-pârâ?i de a solicita executarea silită a dispozi?iei referitoare la plata sumei de bani cuvenite. Faţă de cele arătate mai sus, apreciind ca întemeiată cererea reclamantei, instanţa o va admite şi va constata intervenită prescripţia dreptului de a cere executarea silită a obliga?iei de plată a sumelor de bani datorate de către reclamanta Moraru Georgeta, cu titlu de sultă, către pârâ?i, conform sentin?ei civile nr. 2892/25.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE: Admite cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta MORARU GEORGETA în contradictoriu cu pârâ?ii Liferie Nicoleta, Andronic Cristina, Molodoi Ana Gheorghi?a, Apăvăloae Ionu?, Ciupog Carmen Elena, Rusu Mihai, Rusu Gheorghe ?i Rusu Maria. Constată prescris dreptul pârâ?ilor Liferie Nicoleta, Andronic Cristina şi Molodoi Ana Gheorghiţa de a cere executarea silită a sultei în cuantum de 1961,829 lei, în indiviziune, stabilită prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. Constată prescris dreptul pârâ?ilor Apăvăloae Ionuţ şi Ciupog Carmen Elena de a cere executarea silită a sultei în cuantum de 5885,829 lei, în indiviziune, stabilită prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. Constată prescris dreptul pârâ?ilor Rusu Mihai, Rusu Gheorghe şi Rusu Maria de a cere executarea silită a sultei în cuantum de 5695,909 lei, în indiviziune, stabilită prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Paşcani. Pronunţată astăzi, 07.05.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, în condiţiile art. 396 alin.2 Cod procedură civilă. Preşedinte, Grefier, Bondar Ramona Cuco? Alina-Andreea ”, în loc de: ,, INSTANŢA Deliberând asupra plângerii contraven?ionale de faţă, constată: I. Susţinerile părţilor Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 12.04.2024 sub nr. 2647/866/2024, petentul DASCĂLU GRUIA-GIGI, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ia?i, a formulat plângere contraven?ională împotriva procesului-verbal de contraven?ie seria PISX nr. 0574818 din data de 23.03.2024, solicitând anularea procesului verbal contestat ?i, în consecin?ă, exonerarea de la sanc?iunile contraven?ionale aplicate. În motivare, petentul a arătat, în esen?ă, că a fost sanc?ionat întrucât a circulat cu viteza de 75km/h, că nu ar fi purtat centura de siguran?ă, precum ?i că nu a prezentat actele la control. De?i a cerut agentului constatator să i se prezinte înregistrarea video, acesta a refuzat, spunându-i că o va vedea dacă va formula plângere contraven?ională. Petentul men?ionează că a refuzat semnarea actului sanc?ionator, întrucât la rubrica obiec?iunilor nu se consemnase tot ce a precizat, respectiv faptul că ?i-a dat centura jos, după ce a fost oprit de poli?ist, pentru a căuta actele. În plus, contestă faptul că nu s-a precizat în mod expres ce acte nu ar fi prezentat, în contextul în care singurul document neprezentat de petent a fost permisul de conducere. Totodată, se invocă încălcarea dispozi?iilor art. 19 din OUG 195/2002, având în vedere refuzul semnării procesului verbal de către petent ?i lipsa men?iunii privind martorul asistent. În plus, nu sunt men?ionate în mod expres datele minime ale aparatului radar cu care ar fi fost constatată prespusa depă?ire a limitei legale de viteză, dar nici marca ?i numărul de înmatriculare ale aparatului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul. În drept, au fost invocate prevederile cuprinse în O.G. nr. 2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006. În probaţiune, a solicitat încuviin?area probei cu înscrisuri. Legal citat, intimatul Inspectoratul de Poli?ie Jude?ean Ia?i a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a precizat că petentul a fost sanc?ionat prin procesul-verbal contestat pentru săvâr?irea contraven?iilor prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2, art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 ?i art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, constând în aceea că, la data de 23.03.2024, a condus autoturismul marca Toyota cu nr. de înmatriculare IS-027352, circulând cu viteza de 75km/h, limita legală fiind de 50km/h, fără a purta centura de siguran?ă ?i fără a avea asupra sa actele prevăzute de lege. Cu privire la susţinerile petentului din cuprinsul plângerii contraven?ionale, intimatul apreciază că acestea sunt neîntemeiate, sens în care solicită respingerea lor ?i men?inerea procesului-verbal contestat ca legal ?i temeinic întocmit. În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 148, art. 205 şi art. 315 C.proc.civ., O.G. nr. 2/2001, H.G. nr. 1391/2006 ?i O.U.G. nr.195/2002. În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu următoarele înscrisuri: originalul procesului verbal, raportul agentului constatator, buletinul de verificare metrologică, dovada de comunicare a actului sanc?ionator, precum şi suport optic cu înregistrarea video a abaterii contravenţionale. *** II. Aspecte de procedură; probatoriul administrat în cauză Plângerea contravenţională a fost legal timbrată cu 20 lei, în temeiul art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f.8). Procedând conform art. 34 din O.G. 2/2001, constată că plângerea a fost introdusă în interiorul termenului de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de contraven?ie. Se constată că procesul-verbal contestat a întocmit la data de 23.03.2024, comunicat petentului la data de 09.04.2024 (f.22), iar plângerea contraven?ională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani în data de 12.04.2024. În probaţiune, la termenul de judecată din 08.04.2025, instan?a a încuviin?at proba cu înscrisuri (pentru ambele păr?i) şi mijlocul material de probă cu înregistrarea video a presupusei faptei contraven?ionale (pentru intimat). *** III. Situaţia de fapt şi analiza fondului cererii Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, prin prisma susţinerilor şi a dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele: În fapt, prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei PISX nr. 0574818 din data de 30.07.2024, petentul a fost sancţionat: - pentru fapta prevăzută de art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din OUG nr. 195/2002 - cu sancţiunea avertismentului ?i 3 puncte de penalizare, respectiv pentru faptul că nu a depă?it cu 20km/h limita maximă de viteză, - pentru fapta prevăzută de art. 108, alin. (1) lit. a) pct. 3 din O.U.G. 195/2002 - cu sancţiunea amenzii în cuantum de 330 lei (2 puncte amendă), respectiv pentru faptul că nu a purtat centura de siguran?ă, - pentru fapta prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 - cu sancţiunea avertismentului, respectiv pentru faptul că nu a avut asupra sa actul de identitate ?i permisul de conducere. În actul sanc?ionator, s-a reţinut că la data de 23.03.2024, ora 17.15, pe DN28a, Mo?ca jud. Ia?i, petentul a condus autoturismul marca Toyota, cu nr. de înmatriculare IS-027352, cu viteza de 75km/h (limită de 50km/h), control radar Autovision instalat pe MAI 47953. Totodată, nu purta centru a de singuran?ă, lipsă acte. Instan?a are în vedere că la rubrica "men?iuni contravenient", petentul a semnat lângă menţiunea "Nu am avut 75km/h". În drept, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată administrează probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii. Cât prive?te condi?iile de formă, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 16 şi art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute. Astfel, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei conţine toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârşite şi semnătura agentului constatator. În ceea ce priveşte celelalte menţiuni prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001, acestea sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii relative, putând fi invocate doar de către persoana interesată şi conducând la anularea procesului-verbal contravenţional doar dacă acesteia i s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Sub aspectul legalită?ii procesului-verbal de constatare a contraven?iilor contraven?iei, în ceea ce priveşte motivele de nulitate invocate de către petent, instanţa reţine următoarele: Conform art.19 din O.G 2/2001: Art. 19 - ( 1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. Astfel, se statuează faptul că pe lângă semnătura agentului constatator, de o importanţă deosebită pentru legalitatea şi temeinicia procesului verbal este şi semnătura contravenientului, semnătură ce trebuie să existe pe fiecare pagină a procesului verbal. În cazul în care contravenientului nu este de faţă, refuză sau nu poate se semneze trebuie să se facă menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor asistent, făcându-se menţiune şi despre datele de identificare ale acestuia. Martorul-asistent presupune existenţa unei persoane care nu ia cunoştinţă direct de fapta pentru care contravenientul a fost sancţionat, ci doar ia cunoştinţă de refuzul, imposibilitatea semnării sau absenţa persoanei sancţionate, complinind doar lipsa semnăturii contravenientului. Alin 3 prevede si cazul de excepţie când procesul verbal nu este semnat nici de către martorul asistent, cu obligaţia pentru agentul constatator să indice motivele. Instanţa reţine faptul că atât timp cât contravenientul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal nu se impunea men?ionarea sau prezen?a unui martor asistent care să confirme cele consemnate de către agentul constatator, rolul acestui martor fiind acela de a atesta lipsa contravenientului la întocmirea procesului verbal ori refuzul acestuia de a-l semna, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată această apărare. În privin?a omisiunii agentului constatator de a indica, în cuprinsul actului contestat a datelor autovehiculului de patrulare pe care era amplasat cinemometru (marca ?i numărul de înmatriculare), instan?a re?ine că în cuprinsul procesului-verbal contraven?ional se indică autoturismul pe care este montat aparatul radar Autovision, respectiv autoturismul MAI47953, iar din buletinul de verificare metrologică comunicat la dosarul cauzei rezultă că aparatul radar montat pe auto MAI47953 are seria ROM282. A?adar, datele indicate în cuprinsul actului sanc?ionator sunt suficiente pentru identificarea aparatului radar, iar legea nu prevede obligativitatea men?ionării în procesul-verbal contraven?ional a seriei si numărului aparatului radar sau a faptului că aparatul radar este omologat şi verificat metrologic. Pentru motivele arătate anterior, instan?a va respinge ca neîntemeiate criticile de nelegalitate invocate de către petent. Verificând, aşadar respectarea condiţiilor de formă, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa constată că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, fiind încheiat de către un agent constatator competent (agent al poliţiei rutiere) care a inserat în cuprinsul actului calitatea în care a acţionat, toate menţiunile necesare individualizării persoanei trase la răspundere contravenţională, inclusiv codul numeric personal, a faptei reţinute în sarcina sa, a datei comiterii, aplicând şi semnătura, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. În ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei contravenţionale, astfel cum a fost reţinută de agentul constatator. 1. Referitor la fapta contraven?ională constând în depă?irea limitei de viteză pentru sectorul de drum pe care petentul a circulat, instanţa are în vedere dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice aprobat prin H.G. nr. 1391/2006 potrivit cărora „conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.” Potrivit art.49 alin.(1) din O.U.G. nr.195/2002 ,,Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.” În privin?a sanc?iunii, potrivit art.100 alin.(2) coroborat cu 108 alin.(1) lit. b) pct.3 din O.U.G. nr.195/2002 depăşirea cu 21 -30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic se sanc?ionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni ?i cu 3 puncte de penalizare. Potrivit art. 98 alin. (1) şi (2 indice 3) ,,Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.”, iar valoarea unui punct amendă este de 165 lei. Totodată, în baza art.98 alin.(4) lit. b) din O.U.G. nr.195/2002, clasa a II-a se sancţionează cu 4 sau 5 puncte-amendă. Agentul constatator i-a aplicat petentului avertisment ?i 3 puncte de penalizare. Referitor la fapta contraven?ională constând în nerespectarea obliga?iei petentului de a prezenta agentului constatator documentele indicate în procesul-verbal contestat, instan?a are în vedere dispozi?iile art.101 alin.(1) pct.18 din O.U.G. nr.195/2002, potrivit cărora ,,Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice: nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).” În conformitate cu art.35 alin.(2) din acela?i act normativ ,,Participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege.” În privin?a sanc?iunii, potrivit art.95 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/2002 ,,Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu avertisment ori cu amendă ca sancţiune principală şi, după caz, cu una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2).” Din analiza procesului-verbal reiese că pentru această contraven?ie, petentul a fost sanc?ionat cu avertisment. Potrivit art. 108 alin.(1) din O.U.G. nr.195/2002 ,,(1)Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a)2 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte: 3.nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă ori căştile de protecţie omologate, după caz” Se poate observa în cuprinsul procesului-verbal că au fost aplicate sanc?iunea amenzii în cuantum de 330 lei (2 puncte amendă) ?i 2 puncte de penalizare pentru nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă. Având în vedere descrierea faptelor raportat la textele legale indicate mai sus, instanţa apreciază că fapta a fost în mod corect calificată, sancţiunile aplicate fiind de asemenea legale. Sub aspectul temeiniciei actului de sancţionare, instanţa reţine că scopul plângerii contravenţionale este acela de a stabili, pe bază de probe apte să formeze convingerea judecătorului dincolo de orice îndoială rezonabilă dacă fapta imputată petentului există, a fost comisă cu vinovăţie şi a produs rezultatul socialmente periculos prevăzut de lege. În acord cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, în privinţa prezumţiilor şi a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depăşească în folosirea lor, instanţa consideră că una din limitele până la care poate să acţioneze prezumţia de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în Cauza Ioan Pop contra României (Cererea nr. 40.301/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat că amenda aplicată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 se include în sfera acuzaţiilor în materie penală, calificare ce impune pentru instanţă obligaţia de a asigura în proces funcţionarea efectivă a tuturor garanţiilor impuse de art. 6 din C.E.D.O., îndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul de apărare, precum şi prezumţia de nevinovăţie care, fără a avea o valoare absolută, este în strânsă legătură cu prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal, dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator. Aşadar, Curtea Europeană nu înlătură prezumţia de legalitate a procesului-verbal din procedura contravenţională, reţinând în Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunţată în Cauza Salabiaku contra Franţei (Cererea nr. 10.519/83), că prezumţiile sunt permise de Conven?ie, dar acestea nu trebuie să depăşească limite rezonabile, ţinând cont de gravitatea mizei şi prezervând dreptul la apărare. În acelaşi sens, în Cauza Haiducu şi alţii contra României (Cererea nr. 7.034/07, decizia de inadmisibilitate din 13 martie 2012), Curtea Europeană a precizat că prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţie nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumţie relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumţie fără de care ar fi practic imposibilă sancţionarea încălcărilor legislaţiei în materia circulaţiei rutiere. Instan?a are în vedere în analizarea acestor contravenţii existen?a unei rela?ii de coresponden?ă între ac?iunea sau inac?iunea descrisă în cuprinsul actului sanc?ionator ?i conduita ilicită, astfel cum aceasta s-a petrecut în realitate. Prin urmare, instanţa urmează să verifice susţinerile petentului cu privire la modul de săvâr?ire a contraven?iei re?inute în sarcina sa în raport de elementele de fapt constatate de agentul constatator şi de aspectele rezultate din ansamblul materialului probator administrat în cauză. Instan?a re?ine că procesul-verbal de contravenţie se bucură de o prezumţie relativă de veridicitate şi autenticitate, care este permisă de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură condiţiile specifice pentru exercitarea efectivă şi eficientă a dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Prezumţia de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenţie nu este, per se, contrară dispoziţiilor art. 6 parag. (2) din Convenţie. Astfel, trebuie analizat dacă modul în care operează prezumţia nu aduce atingere dreptului la apărare al petentului. Procesul-verbal a fost încheiat în regim de putere publică de către un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii. Aprecierea de a se da crezare petentului în lipsa unui suport probator echivalează cu suprimarea oricărei autorităţi cu care însăşi legea îi investeşte pe agenţii constatatori ai unei autorităţi publice însărcinată cu respectarea ordinii şi liniştii publice. Instanţa constată că în speţă, atât contraven?ia constând în nerespectarea obliga?iei petentului de a prezenta agentului constatator documentele, precum ?i cea privind nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă au fost constatate personal de agentul constatator, iar prin probatoriul administrat petentul nu a prezentat instanţei o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de către agentul constatator, sens în care apreciază că s-a dovedit atât existenţa contravenţiei, cât şi săvârşirea ei de către petent. Mai mult decât atât, instan?a constată că nici la rubrica destinată formulării obiec?iunilor, petentul nu a făcut nici o observa?ie în legătură cu aceste două fapte. Procesul-verbal a fost încheiat în regim de putere publică de către un agent ce face parte dintr-o autoritate publică în vederea executării în concret a legii. Aprecierea de a se da crezare petentului în lipsa unui suport probator echivalează cu suprimarea oricărei autorităţi cu care însăşi legea îi investeşte pe agenţii constatatori ai unei autorităţi publice însărcinată cu respectarea ordinii şi liniştii publice. Instanţa, conform principiului rolului activ, va efectua o distincţie clară între situaţia de fapt care se stabileşte prin procesul-verbal de contravenţie şi simpla negare a faptei, ceea ce va determina neaplicarea principiului in dubio pro reo. Numai procedând la administrarea celorlalte probe, situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de contravenţie poate fi confirmată sau infirmată. Simpla negare/ justificare a faptei nu reprezintă şi nu se poate interpreta prin aplicarea principiului in dubio pro reo care ar fi profitat petentului, deoarece în situaţia sancţionării unor contravenţii constând în fapte comisive de nerespectare a unor prevederi legale, cum este contravenţia reţinută în cauza de faţă, procesul verbal constituie un mijloc de probă şi dovedeşte o situaţie de fapt care a dus la încheierea acestuia. De?i instan?a i-a oferit petentului toate garan?iile privitoare la apărare ?i la un proces echitabil, acesta nu a reu?it să probeze o altă situa?ie de fapt decât cea re?inută prin procesul-verbal contestat. Instan?a apreciază că împrejurările invocate de petent nu sunt argumente de natură a înlătura vinovă?ia acestuia, din moment ce, nu a propus probe care să releve o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în actul constatator. Totodată, motivele arătate prin plângere nu sunt de natură a afecta legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, iar petentul are obligaţia să respecte dispoziţiile legale indiferent de conduita altor participanţi la trafic, cât timp răspunderea contravenţională este personală şi fiecare subiect de drept poate fi tras la răspundere pentru acţiunile sale. În aceste condiţii, instanţa reţine că faptele s-au produs în locul şi în modalitatea descrise în procesul-verbal criticat, motiv pentru care acesta este temeinic, iar faptele imputate petentului au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege. Astfel, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, deşi, la nivel formal, petentul a solicitat anularea procesului-verbal, acesta nu a depus diligenţe în vederea administrării unor probe în dovedirea afirmaţiilor sale. Cum petentul nu a dovedit în niciun fel argumentele invocate în cuprinsul plângerii, respectiv că situaţia de fapt reţinută de agentul constatator nu ar corespunde realităţii, iar din probele administrate în cauză depuse la dosar rezultă existenţa faptelor, vinovăţia acesteia, instanţa reţine că petentul a săvârşit contravenţiile descrise în cuprinsul procesului-verbal. Prin urmare, prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal contestat nefiind răsturnată prin probă contrară, acesta apare ca fiind temeinic întocmit în ceea ce prive?te contraven?iile prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 ?i art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG 195/2002. În ceea ce prive?te fapta contraven?ională constând în depă?irea limitei de viteză pentru sectorul de drum pe care petentul a circulat, În cauză, viteza de circulaţie a petentului a fost înregistrată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, aparatul radar tip Autovision seria ROM 282, instalat pe autospeciala marca Dacia Logan cu numărul de înmatriculare MAI 47953. Proba conformităţii aparatului de măsurare cu cerinţele legii revine intimatului, având în vedere faptul că legea, prin dispoziţiile art. 121, art. 181 din H.G. nr. 1391/2006 şi art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, pune aceasta în sarcina sa. Din buletinul de verificare metrologică depus de intimat la dosar (f.21) rezultă că cinemometrul era omologat şi se afla în perioada de valabilitate a ultimei verificări metrologice, fiind aşadar îndeplinite condiţiile art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. Cinemometrul era autorizat să efectueze înregistrări atât în regim staţionar, cât ?i în deplasare. Din înregistrarea video depusă la dosar, instanţa reţine că la momentul -ora 17:15:00 şi urm. – se observă că autovehiculul condus de petent circula cu viteza de 75 km/h pe un sector de drum supus unei limitări de viteză de 50 km/h, numărul de înmatriculare al autoturismului petentului observându-se cu claritate. În imagini, se poate observa că petentul se afla în interiorul unei localită?i, fiind remarcate case, poduri ?i garduri ale gospodăriilor. Viteza indicată de către agentul constatator este de 75 km/h, în sarcina petentului fiind reţinută depăşirea cu mai mult de 25 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus. Având în vedere aceste dispoziţii legale, coroborate cu situaţia de fapt reţinută anterior, rezultă că fapta imputată petentului a fost corect încadrată de către agentul constatator în cuprinsul actului sancţionator, din probele administrare în cauză nerezultând o altă situaţie de fapt. Aşadar, intimatul a făcut dovada celor inserate în cuprinsul procesului-verbal atacat, răsturnând prezumţia de nevinovăţie de care beneficia petentul, revenindu-i acestuia din urmă sarcina probei sub aspectul dovedirii unei viteze de deplasare inferioare celei reţinute în actul sancţionator la ora, data şi locul indicate, aspect care, în prezenta cauză nu a fost realizat, înscrisurile depuse de petent la dosarul cauzei nefiind apte să conducă la reţinerea unei alte concluzii. Având în vedere că nu există dubiu cu privire la limita de viteză aplicabilă pe sectorul de drum pe care se deplasa petentul, aceasta rezultând din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, dar fiind ?i în mod expres indicat în înregistrarea video, instan?a apreciază că agentul constatator a făcut o corectă încadrare a faptei, aplicând în mod legal sanc?iunea petentului. Prin urmare, din ansamblul probator administrat în cauză, instan?a constată că intimatul a făcut dovada veridicită?ii faptei re?inute în sarcina petentului, respectiv conducerea autoturismului cu nr. de înmatriculare IS-027352, circulând cu viteza de 75km/h pe un sector de drum cu limita de viteză admisă de 50 km/h. Sub aspectul individualizării sanc?iunilor aplicate, instan?a re?ine că potrivit art. 5 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001, sanc?iunea stabilită trebuie să fie propor?ională cu gradul de pericol social al faptei săvâr?ite, iar conform art. 21 alin. (3) din acela?i act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se ?ină seama ?i de împrejurările în care a fost săvâr?ită fapta, de modul ?i mijloacele de săvâr?ire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum ?i de circumstan?ele personale ale contravenientului ?i de celelalte date înscrise în procesul-verbal. De asemenea, sanc?iunea avertismentului se aplică, potrivit art. 7 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care fapta este de gravitate redusă. Şi în domeniul dreptului contravenţional principiul proporţionalităţii îşi găseşte expresia specifică în criteriile generale de individualizare a sancţiunilor, în raport cu care, la stabilirea şi aplicarea acestora, trebuie să se ţină seama atât de gradul de pericol social abstract, astfel cum el este determinat în textul de lege incriminator, cât şi de împrejurările concrete ale săvârşirii faptei contravenţionale şi toate trăsăturile ce îl caracterizează pe contravenient. Or, sub acest aspect, este de observat că, pe lângă limitele sancţiunii fixate în lege ?i gradul de pericol social al faptei săvârşite, pedepsele trebuie să mai reflecte şi persoana contravenientului, cu toate trăsăturile ?i particularităţile ce îl caracterizează, precum ?i împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea sa contravenţională. Instan?a are în vedere că pentru două din trei contraven?ii re?inute în sarcina petentului, agentul constator i-a aplicat acestuia sanc?iunea avertismentului, punctele de penalizare fiind aplicate acestuia în mod automat, pe lângă sanc?iunea principală, iar sanc?iunea amenzii aplicată pentru cea de-a treia contraven?ia a fost orientată spre cuantumul minim prevăzut de lege. În aceste condi?ii, instan?a apreciază că agentul constatator a prezentat deja indulgen?ă cu privire la faptele re?inute în sarcina petentului, sens în care instan?a apreciază că nu se impune o reindividualizare a acestora. Astfel, instan?a consideră că sanc?iunea amenzii este necesară pentru corijarea pe viitor a conduitei contravenientului în derularea activită?ii de conducător auto. Pe cale de consecinţă, apreciază că acest tip de comportament contravenţional nu trebuie încurajat prin înlocuirea sancţiunilor pecuniare cu avertisment ori prin înlăturarea sancţiunilor complementare. Mai mult decât atât, pentru conturarea acestei opinii, instan?a are în vedere ?i faptul că din istoricul sanc?iunilor contraven?ionale la regimul circula?iei rutiere aplicate petentului rezultă că acesta persistă într-un comportament necorespunzător în trafic (f.46-49). Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr.2/2001, instan?a apreciază că procesul-verbal de contraven?ie este legal ?i temeinic întocmit ?i, pe cale de consecin?ă, va respinge plângerea formulată, men?inând actul atacat, precum ?i sanc?iunile aplicate prin acesta. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE: Respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată petentul DASCĂLU GRUIA GIGI în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi. Menţine procesul-verbal de contravenţie seria PISX nr. 0574818 din data de 23.03.2024, ca fiind legal ?i temeinic. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Paşcani. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 07.05.2025. Preşedinte, Grefier, Bondar Ramona Cuco? Alina-Andreea ’’ Îndreptarea se va face în ambele exemplare ale încheierii. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Solu?ionată în camera de consiliu şi pronun?ată prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin mijlocirea grefei instan?ei.

7 mai 2025, ora 09:30
Complet: C3 civil
Tip soluție: Admite cererea
Soluția pe scurt: Hotărăşte: Admite cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta MORARU GEORGETA în contradictoriu cu pârâ?ii Liferie Nicoleta, Andronic Cristina, Molodoi Ana Gheorghi?a, Apăvăloae Ionu?, Ciupog Carmen Elena, Rusu Mihai, Rusu Gheorghe ?i Rusu Maria. Constată prescris dreptul pârâ?ilor Liferie Nicoleta, Andronic Cristina şi Molodoi Ana Gheorghiţa de a cere executarea silită a sultei în cuantum de 1961,829 lei, în indiviziune, stabilită prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. Constată prescris dreptul pârâ?ilor Apăvăloae Ionuţ şi Ciupog Carmen Elena de a cere executarea silită a sultei în cuantum de 5885,829 lei, în indiviziune, stabilită prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. Constată prescris dreptul pârâ?ilor Rusu Mihai, Rusu Gheorghe şi Rusu Maria de a cere executarea silită a sultei în cuantum de 5695,909 lei, în indiviziune, stabilită prin sentin?a civilă nr. 2892/20.10.2013 pronun?ată de Judecătoria Pa?cani în dosarul nr. 1899/866/2009, definitivă ?i irevocabilă la data de 16.12.2013, prin nerecurare. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Paşcani. Pronunţată astăzi, 07.05.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, în condiţiile art. 396 alin.2 Cod procedură civilă.

22 aprilie 2025, ora 11:00
Complet: C3 civil
Tip soluție: Amână pronunţarea
Soluția pe scurt: Având nevoie de timp pentru a delibera, amână pronunţarea prezentei cauze la data de 07.05.2025.



Pagina principală